Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Un proiect editorial realizat de
PortalInvatamant.ro

Un proiect editorial realizat de PortalInvatamant.ro



Subiecte titularizare educatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare invatatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare engleza 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare educatie fizica si sport: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare limba si literatura romana: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare religie ortodoxa 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare matematica 2022 - Profesori: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare biologie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare Geografie 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare istorie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare muzica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare psihopedagogie speciala 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare Educatie sociala: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare franceza: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Arte Vizuale: Model de test oficial EDU - Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Subiecte titularizare Consiliere Psihopedagogica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare Chimie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Economie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Fizica: Model de test EDU Subiecte titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba germana moderna: Model de test EDU Subiecte titularizare Educatie fizica si Sport - Antrenori 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare: Model de test EDU Subiecte titularizare Psihologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Economic, administrativ, posta: Model de test EDU Subiecte titularizare Kinetoterapie: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura latina: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura spaniola: Model de test EDU Subiecte titularizare Mecanica: Model de test EDU Subiecte titularizare Protectia mediului Profesori: Model de test EDU Subiecte rezolvate metodica titularizare matematica - Invatatori 2022 Subiecte titularizare Comert Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Alimentatie publica Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Asistenta medicala generala - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Sociologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism si Servicii: Model de test EDU
Programa titularizare pentru educatori 2022 Programa titularizare pentru invatatori 2022 Programa titularizare Limba si literatura engleza 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport 2022 Programa titularizare Limba si literatura romana 2022 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul I Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul II ANEXA NR. 2 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul III Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul V Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IX Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul X Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XV ANEXA NR. 1 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 ANEXA NR. 3 Metodologie Titularizare 2022 - 2023 ANEXA NR. 4 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 5 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 6 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 7 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 8 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 9 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 10 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 11 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 12 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 13 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 14 Metodologie Titularizare 2022-2023: Modele de cereri ANEXA NR. 15 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 16 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 17 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 18 Metodologie Titularizare 2022-2023 Calendar Titularizare 2022-2023: ANEXA NR. 19 la Metodologie ANEXA NR. 20 Metodologie Titularizare 2022-2023 Programa titularizare Religie ortodoxa 2022 Programa titularizare Matematica 2022 Programa titularizare Biologie 2022 Programa titularizare Geografie 2022 Programa titularizare Istorie 2022 Programa titularizare Educatie muzicala specializata 2022 Programa titularizare Psihopedagogie speciala 2022 Programa titularizare Educatie sociala 2022 Programa titularizare Limba si Literatura Franceza 2022 Programa titularizare Arte Vizuale 2022: Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Programa titularizare Consiliere Psihopedagogica 2022 Programa titularizare Chimie 2022 Programa titularizare Economie 2022 Programa titularizare Fizica 2022 Programa titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022 Programa titularizare Limba germana 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport - Antrenori 2022 Programa titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare Programa titularizare Psihologie 2022 Programa titularizare Economic, administrativ, posta 2022 Programa titularizare Kinetoterapie 2022 Programa titularizare Limba si literatura latina 2022 Programa titularizare Limba si literatura spaniola 2022 Programa titularizare Mecanica 2022 - Profesori Programa titularizare Protectia Mediului 2022 - Pofesori Programa titularizare Comert Profesori 2022 Programa titularizare Turism - Maistri instructori 2022 Programa titularizare Alimentatie Publica - Profesori 2022 Programa titularizare Asistenta medicala generala 2022 - Maistri Instructori Programa titularizare Sociologie 2022 Programa titularizare Turism si servicii - Profesori 2022

Subiecte titularizare religie ortodoxa 2022: Modele de teste REZOLVATE

Teste rezolvate de RELIGIE ORTODOXA pentru reusita la examenul de titularizare


• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 


Subiectul I (30 puncte)

1. Se da urmatorul text din Sfanta Scriptura:

Ci veti lua putere, venind Duhul Sfant peste voi, si Imi veti fi Mie martori in Ierusalim si in toata Iudeea si in Samaria si pana la marginea pamantului. (Fapte 1, 8)

Pornind de la textul de mai sus, raspundeti la urmatoarele cerinte:
a) Explicati ce inseamna expresia „plinirea vremii”;
b) Expuneti contextul politic si religios al intemeierii Bisericii
c) Prezentati istoricitatea persoanei Mantuitorului.

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate de Religie Ortodoxa pentru examenul de Titularizare. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.

2. Se da urmatorul text:

Ascultati: Iata, iesit-a semanatorul sa semene. Si pe cand semana el, o samanta a cazut langa cale si pasarile cerului au venit si au mancat-o. Si alta a cazut pe loc pietros, unde nu avea pamant mult, si indata a rasarit, pentru ca nu avea pamant mult. Si cand s-a ridicat soarele, s-a vestejit si, neavand radacina, s-a uscat. Alta samanta a cazut in spini, a crescut, dar spinii au inabusit-o si rod n-a dat. Si altele au cazut pe pamantul cel bun si, inaltandu-se si crescand, au dat roade si au adus: una treizeci, alta saizeci, alta o suta. Si zicea: Cine are urechi de auzit sa auda. Iar cand a fost singur, cei ce erau langa El, impreuna cu cei doisprezece, Il intrebau despre pilde. Si le-a raspuns: Voua va e dat sa cunoasteti taina imparatiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afara totul se face in pilde, ca uitandu-se, sa priveasca si sa nu vada, si, auzind, sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca si sa fie iertati. Si le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum veti intelege toate pildele? Semanatorul seamana cuvantul. Cele de langa cale sunt aceia in care se seamana cuvantul, si, cand il aud, indata vine satana si ia cuvantul cel semanat in inimile lor. Cele semanate pe loc pietros sunt aceia care, cand aud cuvantul, il primesc indata cu bucurie, dar n-au radacina in ei, ci tin pana la un timp; apoi cand se intampla stramtorare sau prigoana pentru cuvant, indata se smintesc. Si cele semanate intre spini sunt cei ce asculta cuvantul, dar grijile veacului si inselaciunea bogatiei si poftele dupa celelalte, patrunzand in ei, inabusa cuvantul si il fac neroditor. Iar cele semanate pe pamantul cel bun sunt cei ce aud cuvantul si-l primesc si aduc roade: unul treizeci, altul saizeci si altul o suta. Si le zicea: Se aduce oare faclia ca sa fie pusa sub obroc sau sub pat? Oare nu ca sa fie pusa in sfesnic? Caci nu e nimic ascuns ca sa nu se dea pe fata; nici n-a fost ceva tainuit, decat ca sa vina la aratare. Cine are urechi de auzit sa auda. (Matei 4, 3-23)

Pornind de la textul de mai sus, raspundeti la urmatoarele cerinte:
a) prezentati exegeza pildei citate;
b) enuntati doua invataturi morale care se desprind din pilda.  

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇

Subiectul al II-lea (30 puncte)

1. Redactati un text cu tema Revelatia naturala si supranaturala dupa urmatorul plan de idei:
a) Revelatia naturala-definitie si continut;
b) Revelatia supranaturala si desfasurarea ei in cadrul istoriei mantuirii;
c) Convergenta si deosebirea dintre cele doua revelatii. 

2. Redactati un text cu tema Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre, dupa urmatorul plan de idei:
a) vestirea Evangheliei la geto-daci si daco-romani;
b) Sfantul Andrei, apostolul geto-dacilor;
c) marturii lingvistice in sprijinul vechimii crestinismului la romani;
d) dovezi arheologice pentru vechimea crestinismului la romani
Nota! Se puncteaza si structurarea prezentarii, ordonarea si explicarea ideilor, utilizarea limbajului teologic.  

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate de Religie Ortodoxa pentru examenul de Titularizare. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.

Subiectul al III-lea (30 puncte) 

1. Urmatoarea secventa face parte din Programa scolara de ReligieCultul Ortodox, clasa a IV-a: 

Competenta specifica Exemple de activitati de invatare Continuturi

1.1. Compararea unor opinii cu
semnificatie religioasa, exprimate in raport cu diferite situatii de viata 

– dialoguri pe teme religioase (unicitatea
fiecarei persoane, importanta raportarii
omului la Dumnezeu, rolul sfintilor,
importanta implinirii poruncilor divine
etc.), prin valorificarea unor povestiri,
jocuri, ilustratii
– exercitii de definire a unor termeni sau
expresii: Biblie, sfant, proroc, apostol,
evanghelist, porunca, drept
Dumnezeu se face cunoscut
omului – Sfintenia, cale spre
Dumnezeu:
– Calea spre Dumnezeu, deschisa tuturor oamenilor prin Iisus Hristos
– Invatatura Domnului, vestita de sfintii apostoli si evanghelisti
3.2. Prezentarea importantei unor
sarbatori si evenimente cu
continuturi si semnificatii
religioase, din viata crestinilor
– lectura unor texte literare, referitoare
la marile sarbatori religioase
– participarea la sarbatorile comunitatii
– prezentarea unor obiceiuri si traditii
populare referitoare la diferite sarbatori
si evenimente religioase, care se
manifesta in viata familiei, a
comunitatii locale
Mari sarbatori crestine – Nasterea Domnului, vestire si implinire:
– Prorocii, vestitori ai nasterii lui Hristos
– Magii, in cautarea Pruncului Iisus

(Programa scolara pentru disciplina RELIGIE CULTUL ORTODOX,
Clasele a III-a si a IV-a, OMEN 5001 / 02.12.2014)

Prezentati activitatea didactica desfasurata pentru formarea/dezvoltarea si evaluarea unei competente specifice din secventa data, avand in vedere:
– evidentierea importantei principiului didactic al invatarii constiente si active in formarea/dezvoltarea unei competente specifice mentionate in secventa de mai sus;
– mentionarea a doua metode didactice fundamentate pe actiune care pot fi aplicate in vederea formarii/dezvoltarii uneia dintre competentele specifice din secventa data, la alegere, precizand si cate un avantaj al utilizarii fiecarei metode pentru competenta selectata;
– descrierea modului in care utilizati fiecare metoda mentionata in vederea formarii/dezvoltarii competentei specifice selectate (continutul/continuturile folosite, activitatile de invatare selectate, modul de organizare al clasei, mijloacele de invatamant adecvate), utilizand Continuturi diferite pentru fiecare metoda din secventa data;
– precizarea a doua categorii de itemi care se pot folosi in evaluarea competentei si justificarea alegerii lor;
– proiectarea a trei itemi: un item de tip alegere duala, un item de tip pereche, un item de tip alegere multipla prin care sa evaluati o competenta, utilizand Continuturi diferite pentru fiecare item din secventa data, mentionand pentru fiecare item competenta evaluata.
Nota! Se puncteaza si elaborarea raspunsurilor corespunzatoare itemilor si corectitudinea informatiei teologice.  

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiect pentru examenul de titularizare RELIGIE ORTODOXA

Subiectul I (30 puncte)

1. a) Mantuitorul Iisus Hristos a venit in lume la „plinirea vremii” (Gal 4,4); mai precis atunci cand lumea era pregatita pentru primirea invataturii Sale. Pentru a intelege mai bine ce presupune aceasta pregatire, abordam aspectele esentiale ce privesc spatiile greco-roman si iudaic. 

b) Mantuitorul S-a nascut in Tara Sfanta, aceasta fiind atunci o parte componenta a Imperiului Roman. Micul stat din jurul celor sapte coline ale Romei, prin numeroase razboaie si cuceriri, s-a transformat in Imperiul Roman. Acesta si-a extins granitele, devenind astfel un puternic stat universal, intins de la Atlantic si Marea Nordului pana in Armenia si Arabia, iar din Bretania, Rin si Dunare pana la marginea Saharei si Etiopiei.
Legatura intre capitala (Roma) si provincii se facea pe drumuri pavate, iar administratia si ordinea erau deservite si asigurate de armata, functionari si legi. In ciuda conglomeratiei de popoare, exista o stare de pace, lucru apreciat si de crestinism. Nemaiexistand granite interne, circulatia in scop socio-economic se realiza nestingherit. Schimburile comerciale, culturale si miscarile demografice au favorizat omogenizarea Imperiului. Comunicarea se facea indeosebi in limba greaca, dialectul comun in care s-au scris si cartile Noului Testament.
Trairea era determinata de religiozitatea poporului, una foarte scazuta. Religia pagana romana nu propaga o viata demna, zeitatile fiind pline de imoralitate. Familia nu era protejata. Ca dovada, femeile si copiii erau socotiti inferiori, iar sinuciderile sporeau vertiginos. Situatia sociala era precara. Bogatii reprezentau clasa privilegiata si traiau in lux, caci aveau latifundii si sute de sclavi; erau atrasi de placeri. Populatia era saraca, in general. Sclavii erau luati drept unelte ori animale, intrucat stapanii aveau putere deplina asupra lor. Acestia puteau fi batuti, maltratati, vanduti sau chiar ucisi. Casatoriile lor nu erau recunoscute legal.
Filosofia timpului a jucat un rol vital in primirea crestinismului. Distingem trei curente in aceasta perioada: epicureismul, scepticismul, stoicismul. Epicureismul, promovat de Epicur (341- 270 i.Hr.) ‒ mai intai in Mytilene si apoi la Atena ‒ pentru a trai in armonie cu natura, recomanda renuntarea la teoria senzualista a cunoasterii. Scepticismul, promovat de Pyrrhon din Elea (365-275 i.Hr.), recomanda suspendarea judecatii, insa fara a renunta la cercetarea obiectelor cunoasterii sensibile ori intelectuale a credintelor si a practicii. Stoicismul intemeiat de Zenon din Cittium (336- 264 i.Hr.) cerea integritate morala obtinuta prin stapanirea de sine si asceza severa. Acesta le arata oamenilor ca rostul vietii e obtinerea fericirii, urmand calea naturii. O alta nota de originalitate e conceptia stoicilor potrivit careia orice om trebuie privit ca aproapele sau. Prin urmare, se considerau a fi egali cei tari si cei slabi, oamenii liberi si sclavii, bogatii si saracii. Preceptele s-au bucurat de popularitate. Laolalta, acestea au pregatit societatea greco-romana pentru primirea crestinismului.
Sa ne oprim atentia asupra lumii iudaice. Palestina a fost ocupata de romani in anul 63 i.Hr., devenind provincie romana sub autoritatea legatului Siriei. Regele Ben Hircan e numit etnarh si arhiereu. In anul 30 i.Hr. ajunge la domnie regele Irod, de neam idumeu. El slabeste cultul iudaic din pricina faptului ca a introdus practicile pagane. De exemplu, orasul Cezareea, construit pe tarmul Marii Mediterane, este inchinat regelui Irod; e un oras comercial cu multe temple pagane; pe scurt, e un oras roman in adevaratul sens al cuvantului.
Clasa conducatoare a iudeilor era formata din doua mari partide: fariseii, aparatorii legii mozaice, ostili stapanirii romane, si saducheii, de rang preotesc aristocratic, loiali stapanirii, printre care se gaseau doar oameni bogati si liberali. Acestia considerau ca numai legea scrisa este obligatorie; negau invierea, viata vesnica, existenta ingerilor si a demonilor, providenta; erau urati de popor. Esenienii, o secta religioasa iudaica aflata langa Marea Moarta, practicau asceza. Ei respingeau ideea de a sacrifica animale, practicau cultul soarelui si al ingerilor, nu participau la cultul din templu, combateau sclavia, juramantul, folosirea armelor, admiteau nemurirea sufletelor, nu si invierea. Samarinenii reprezentau o populatie amestecata (iudei si neiudei), tineau doar Pentateuhul, aveau propriul templu pe Muntele Garizim, pastrau ideea mesianica. Din cauza schimbarilor politice, iudeii s-au raspandit in lume, formand comunitati puternice, propagand iudaismul si facandu-si multi adepti printre pagani. Acest fapt a inlesnit raspandirea crestinismului. Lor li se datoreaza propovaduirea crestina. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate de Religie Ortodoxa pentru examenul de Titularizare. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI  pentru detalii si comenzi. 

c) Intemeierea Bisericii crestine a fost realizata de Mantuitorul Iisus Hristos, nascut in anul 748 sau 749 a.u.c., in orasul Betleem din Iudeea, in timpul domniei imparatului Octavian August si a proconsulului Quirinius. Acesta a dispus recensamantul din Palestina pentru care Sfanta Fecioara Maria si dreptul Iosif, logodnicul ei, au venit din Nazaret la Betleem. Iisus, impreuna cu mama Sa, Maria, si cu Iosif, au fugit in Egipt ca sa scape de furia lui Irod. Dupa intoarcere, ei s-au stabilit in Nazaret, Galileea. Un episod cunoscut din viata Mantuitorului e acela in care, la varsta de 12 ani, acesta cand a ramas in templu si a dialogat cu carturarii.
Mantuitorul a fost botezat la Iordan, in data de 6 ianuarie 780 a.u.c. sau anul 27 al erei crestine dionisiene, avand aproximativ 30 de ani (Lc. 3, 23). El a serbat Pasha anului 781/28 (Ioan 5, 1), a anului 782/29 (Ioan 6, 4). Inainte de Pasha anului 783/30, El a tinut Cina cea de Taina cu Sfintii Apostoli, noaptea fiind prins si judecat, iar vineri dimineata, 14 Nisan/7 aprilie, rastignit pe dealul Golgota. Dupa trei zile, duminica dimineata, la data de 16 Nisan/9 aprilie 783/30, acesta a inviat din morti. Dupa Inviere, El a mai ramas pe pamant timp de 40 de zile, aratandu-se apostolilor si altor ucenici de zece ori (Lc. 24, Ioan 20, Mt. 28, F.Ap. 1 si I Cor. 15). La 19/30 mai 783, Iisus S-a inaltat la ceruri, de unde va veni sa judece lumea.
Figurativ vorbind, Biserica a fost intemeiata de Mantuitorul Iisus Hristos pe Cruce si prin pogorarea Duhului Sfant. A fost momentul in care s-au botezat „ca la 3000 de suflete”. Aceste suflete s-au intors la casele lor si au raspandit invatatura Mantuitorului in tot imperiul, netezind astfel calea apostolilor. De acum, apostolii vor incepe propovaduirea Evangheliei. 

2. a) La vremea semanatului, niste seminte au cazut pe marginea drumului ‒ pe marginea unei carari batute care se intindea prin ogor. Aceasta margine de drum nu era nici zdrobita de plug, nici ingradita. Samanta care a cazut a ramas neacoperita, fiind partial calcata in picioare, iar partial, devorata de pasari (Luca 8,5). Asadar, nu se mai putea astepta rodirea lor. Unele au cazut pe locuri pietroase, επι τα πετρωδη, pe locuri stancoase. Luca spune, επι την πετραν, pe stanca, unde nu aveau mult pamant. Semintele au cazut fie deasupra locurilor stancoase pentru a le intarzia incoltirea, fie dedesubt unde aveau sa le fi hranite radacinile. Indata, ευθεως, au rasarit si aratau promitator, dar cand soarele a rasarit devenind tot mai fierbinte, firele fragede au fost parjolite de caldura; au fost parjolite, deoarece nu aveau radacina, caci au crescut intr-un strat subtire de pamant si lipsit de umezeala. Drept care, acestea s-au uscat si au pierit. In schimb, daca ele ar fi fost suficient de bine adancite intr-un pamant umed pentru a prinde radacini mai puternice, oricat de mare ar fi fost caldura soarelui, firele fragede nu s-ar mai fi ofilit. Ba din contra, radacinile si pamantul umed le-ar fi favorizat cresterea. Pe de alta parte, unele seminte au cazut printre spini. In context, cuvantul „spini” include, maracinii, ciulinii si orice alt fel de buruiana care poate rasari printre firele de grau tocmai pentru a-i impiedica dezvoltarea. Buruienile nu apar imediat dupa semanarea graului. Fiind mai puternic, graul prinde radacini si creste prevestind o recolta buna. Se intampla insa ca buruiana sa se dezvolte mai bine si sa creasca mai repede decat graul, ajungand sa il depaseasca. Iar daca sunt lasate in voia lor, ele absorb umiditatea si secatuiesc solul fertil de care graul are nevoie. In plus, ele umbresc graul privandu-l de beneficiile soarelui si ale ploii. Sufocat fiind, graul nu se mai poate dezvolta corespunzator. Prin urmare, acesta piere si zadarniceste munca agricultorului. Totusi, in chip fericit, rodesc semintele cazute pe o bucata de pamant bun, moale si arat, nu batatorit ca pe marginea drumului. Intelegem ca acesta nu este un loc stancos, ci un pamant adanc si curat, lipsit de spini, maracini si buruieni. Fiind adanc inradacinate si bine hranite, semintele au devenit, treptat, ceea ce trebuia: grau plin si copt in spic, fiind din belsug. Unele au rodit de treizeci de ori mai mult, iar altele, de saizeci de ori, iar altele, chiar de o suta de ori mai mult. Cine are urechi de auzit sa auda ‒ aceasta este o expresie proverbiala folosita de Domnul nostru cand a vorbit despre lucruri de foarte mare importanta si care, desigur, meritau o atentie deosebita.

b) Asa cum o samanta plantata incepe sa se dezvolte, cuvantul lui Dumnezeu incepe sa se adanceasca si sa creasca in interiorul unei persoane. Sunt oameni care nu au o viata crestina buna, fiindca sunt concentrati asupra altor lucruri. Acestia reprezinta pamantul batatorit din text. Locul pietros ii infatiseaza pe oamenii care asculta cuvantul lui Dumnezeu si rodesc cu bucurie, insa neavand radacina, ei se usuca odata cu venirea primului necaz, iar la vreme de prigoana se leapada. Acestia sunt cei care nu se pot adapta stilului de viata crestin. La inceput, ei sunt atrasi de cuvantul lui Dumnezeu, dar renunta usor atunci cand lucrurile se ingreuneaza. Pamantul cu spini ii reprezinta pe oamenii care primesc cuvantul Lui, dar acesta nu poate rodi in ei, pentru ca este coplesit de grijile lumesti. Drept dovada, unii oameni sunt prea preocupati de ceea ce cred altii si astfel devin ingrijorati. Ei pot fi gelosi, suparati ori preocupati de partea materiala. Pamantul cel bun ii infatiseaza pe acei oameni minunati care, prin viata lor curata si plina de virtuti, ii dau rodnicie cuvantului lui Dumnezeu in inimi. Acestia raman dedicati unui stil de viata crestin, avand credinta puternica chiar si atunci cand lucrurile devin dificile. 

Subiectul al II-lea (30 puncte)

1. a) Biserica nu face deosebire intre revelatia naturala si cea supranaturala. Cea naturala e cunoscuta si inteleasa deplin in lumina revelatiei supranaturale. De exemplu, Sfantul Maxim Marturisitorul nu face nicio deosebire semnificativa. Revelatia supranaturala este incorporarea celei dintai in persoane si actiuni istorice.
Continutul revelatiei naturale e cosmosul, respectiv omul dotat cu ratiune, acesta fiind atat subiect al cunoasterii ‒ precum cel ce e inzestrat cu ratiune si e capabil sa vada in cosmos descoperirea slavei lui Dumnezeu ‒, cat si obiect al cunoasterii ca cel ce este aratarea vazuta a chipului lui Dumnezeu celui nevazut. Ratiunile lucrurilor isi descopera lumina lor in ratiunea omului, iar ratiunea omului isi descopera tot mai bogat puterea si adancimea ei prin ratiunile lucrurilor.
Lumea a fost facuta pentru a fi umanizata, nu omul pentru a fi asimilat naturii. Lumea intreaga e chemata sa fie un om mare. Prin contopirea omului cu natura, nici omul, nici natura nu castiga nimic. Pe cand, prin asimilarea naturii in om, natura are de castigat, fiind ridicata la un rang si mai inalt, pe un plan cu totul nou, fara ca sa isi piarda structura ontologica. Omul este un microcosmos, spun Sfintii Parinti, pentru ca rezuma in sine lumea cea mare. Sfantul Maxim Marturisitorul il numeste macrocosm precum cel ce este chemat sa cuprinda in sine cosmosul. Parintele Staniloae gaseste un termen mai potrivit menirii omului: macroantropos, termen care ne arata ca lumea e chemata sa se umanizeze, primind intreaga pecetea umanului. Lumea toata trebuie sa devina un cosmos umanizat.
Lumea e numai mediul sau mijlocul prin care se realizeaza un schimb de ganduri si de idei intre om si Dumnezeu. Originea universului este Persoana rationala suprema, iar scopul ei este acela de a fi mijlocul unui dialog interpersonal dintre Persoana rationala suprema si celelalte persoane rationale umane. Dumnezeu se face cunoscut prin simplul fapt ca a creat lumea si toate cele ce sunt in ea. Intreg cosmosul este precum o carte deschisa prin care se descopera slava cea negraita a lui Dumnezeu: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor lui o vesteste taria.”(Psalm 8, 1) Sfantul Apostol Pavel arata ca toate cele create reprezinta o descoperire universala a maretiei lui Dumnezeu: „Pentru ca ceea ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este cunoscut de catre ei, fiindca Dumnezeu le-a aratat lor. Cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi, adica vesnica lui putere si dumnezeire, asa ca ei sa ramana far cuvant de aparare” (Romani 1, 19-20). Sfantul Ioan Hrisostom explica faptul ca Dumnezeu a avut grija de noi astfel: prin frumusetea creaturii ne-a invatat sa-l cunoastem pe Creator, iar prin slabiciunea ei ne-a invatat sa nu i ne inchinam. Mama fratilor Macabei il indeamna pe unul dintre baieti: „Rogu-te, fiule, ca privind la cer si la toate cate sunt in ele, sa cunosti ca din cele ce n-au fost le-a facut pe ele Dumnezeu si neamul omenesc”.

b) Revelatia naturala, oricat de evidenta ar fi ea, este supusa scepticismului sau chiar idolatriei, nu pentru ca ea in sine nu l-ar descoperi autentic pe Dumnezeu, ci pentru faptul ca omul este supus tentatiei de a lua drept singura realitate lumea aceasta. Setei noastre pentru implinire eterna i se opune realitatea inevitabila a mortii: „S-au ratacit in gandurile lor si inima lor cea nesocotita s-a intunecat. Zicand ca sunt intelepti, au ajuns nebuni si au schimbat slava lui Dumnezeu celui nestricacios cu asemanarea chipului omului celui stricacios si al pasarilor si al celor cu patru picioare si al taratoarelor.” (Romani 1, 21-23)
Sensul final al omului se descopera prin revelatia supranaturala. Revelatia supranaturala stinge setea nestavilita a naturii umane dupa implinirea absoluta. Astfel, Persoana rationala suprema ni se face cunoscuta ca Persoana iubita si iubitoare totodata, spre care tinde sufletul nostru cu toata vointa: „Ne-ai facut pentru tine, Doamne si nelinistit este sufletul meu pana ce se va odihni in tine” (Fericitul Augustin). Revelatia supranaturala atinge apogeul prin venirea in lume a Mantuitorului Iisus Hristos, manifestata inainte prin proorocii Vechiului Testament. Doar in Noul Testament insa lumina cea negraita a iubirii lui Dumnezeu se descopera in mod plenar omului. Apostolii devin martori ai acestei descoperiri: „Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si mainile noastre au pipait, despre Cuvantul vietii ... va vestim si voua ca si voi sa aveti impartasire cu noi.”(I Ioan 1, 1-3) Efectul revelatiei e realizarea comuniunii depline cu Dumnezeu, restaurarea rudeniei cu Dumnezeu si ridicarea firii umane la cea mai inalta cinste, de a fi Dumnezeu dupa har ori „partas al dumnezeistii firi” (II Petru 1, 4). 

c) Revelatia naturala il descopera pe Dumnezeu oamenilor pretutindeni si oricand, iar cea supranaturala precizeaza clar spre ce trebuie se ne atintim privirea: spre Persoana rationala suprema, oferind si mijloacele prin care putem ajunge la Ea.
Pentru a intelege mai bine convergenta celor doua revelatii, trebuie sa ne raportam la unirea ipostatica in Persoana Logosului. Actele supranaturale referitoare la Persoana divina a lui Hristos nu anuleaza firea luata din noi, ci o duc la culmea realizarii ei. Tot asa si revelatia naturala ajunge la desavarsirea ei sau la culmea realizarii ei prin descoperirea supranaturala. Dumnezeu realizeaza acte supranaturale atunci cand vine vorba de formarea poporului sau: Iosua, Moise, Ilie, iar cand vine vorba de intemeierea poporului celui nou al lui Dumnezeu, atunci chiar Dumnezeu se coboara si face semne si minuni mari intre oameni. 

2. Acum patru mii de ani, intreg spatiul carpato-danubiano-pontic a fost locuit de marea ramura indo-europeana a tracilor. Cea mai importanta este ramura geto-dacilor, aflata la Nord. Herodot, parintele istoriei, ii considera „cei mai drepti si mai viteji dintre traci”. Delimitarile teritoriului ocupat de geto-daci e confirmat de geograful Ptolemeu. Acesta enumera mai multe triburi dacice: carpii, apulii, tiragetii, napeii, crobizii, costobocii. Geto-dacii, de pilda, aveau o civilizatie remarcabila si cunostinte avansate in urmatoarele domenii: astronomie, medicina, muzica, filosofie. Primele date istorice sunt din anul 514 i.Hr., atunci cand geto-dacii se opun atacurilor regelui persan Darius I, ii infrunta pe Alexandru Macedon si pe Lisimah, urmasul acestuia in Tracia. Dacii ating apogeul sub domnia lui Burebista, care reuseste sa reuneasca intr-un singur stat triburile dacice. Dupa moartea lui, in 44 i.Hr., mai raman numai teritoriile intracarapatice. Intre timp, romanii incep sa cucereasca teritoriile sud-dunarene si intemeiaza provincia Illyricum. In anii 12-10 i.Hr., Imperiul Roman isi extinde granitele pana la Dunare. La sfarsitul secolului I i.Hr., Dacia se reface treptat sub conducerea lui Decebal; va cuprinde un vast teritoriu de la Tisa la Nistru si din Carpatii de Nord pana la Dunare. Decebal va purta lupte aprigi cu imparatul Domitian si apoi cu imparatul Traian. Cele mai memorabile razboaie au avut loc in anii 101-102 d.Hr. si 105-106 d.Hr. In primul razboi, romanii reusesc sa ocupe provinciile din sudul Daciei. Al doilea razboi se incheie cu sinuciderea lui Decebal. Capitala Sarmizegetusa este cucerita. Aceasta va fi rezidita si colonizata, purtand numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Dupa Invierea si Inaltarea Mantuitorului Iisus Hristos la Cer si dupa Pogorarea Duhului Sfant, Apostolii au primit mandatul misionar de a raspandi Evanghelia in randul neamurilor. Sunt dovezi care ne atesta faptul ca Sfantul Apostol Pavel a propovaduit crestinismul pana in Illyricum, provincia invecinata in partea de nord cu Dacia. El scrie in Epistola catre Romani: „Am implinit propovaduirea Evangheliei lui Hristos pana in Illyricum” (Romani 15,19) Intre anii 65-66, acesta a iernat la Nicopole impreuna cu ucenicul sau, Tit. In toamna anului 66 il informa pe Timotei ca Tit invata Evanghelia lui Hristos in Dalmatia (II Timotei 4,10). Potrivit traditiei, Biserica din Sirmium a fost intemeiata de ucenicii Sfantului Apostol Pavel, Epenet si Andronic.
In lucrarea sa Despre Apostoli, Hipolit Romanul scrie ca Sfantul Apostol Andrei „le-a vestit scitilor si tracilor Evanghelia”. Istoricul grec Eusebiu de Cezareea confirma acest lucru. Origen, in comentariul sau la cartea Facerii, mentiona faptul ca Sfantul Andrei a predicat in Scitia. Nu exista dubii in privinta faptului ca locuitorii Dobrogei actuale erau numiti sciti. In Ponticele, poetul Ovidiu afirma ca Apostolul a fost exilat la Tomis, „printre sciti”. Geograful grec Strabon a mentionat ca teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra e numit Scythia Minor. Apostolul Andrei a hirotonit aici preoti si episcopi. Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane arata ca episcopul de Odessos l-a hirotonit pe Amplias. Iar istoricul bizantin Nichifor Calist afirma ca Apostolul a propovaduit Evanghelia in „pustiurile scitice”. In sprijinul afirmatiei vin traditiile folclorice (balada Sfantul Andrei) si toponimele (Pestera si paraiasul Sfantului Andrei). Drept dovada, el a propovaduit Evanghelia in Scythia Minor.
Pe teritoriul danubiano-pontic a predicat si Sfantul Apostol Filip. Acesta „a convertit la credinta in Hristos aproape intreaga Scitie si a ales acolo diaconi, preoti si episcopi.” Odata cu ocuparea Daciei de romani s-au creat premisele raspandirii crestinismului. Faptul s-a realizat pe numeroase cai: (1) prin colonisti, adusi de Traian din provincii deja increstinate; (2) prin armata ‒ mai precis, prin legiunile XIII Gemina, la Apulum, V Macedonica, la Potaissa, adusa chiar din Palestina, si Alla Nova Illyricorum din Illyricum; terminandu-si stadiul militar de 25 de ani, legionarii se puteau casatori si primeau pamanturi; astfel intemeiau familii crestine; (3) prin sclavii colonistilor ‒ intalnim exemple si in Noul Testament, in Epistola catre Filimon, si anume Onisim; (4) prin meseriasi si lucratori la mine, adusi din Dalmatia; (5) prin goti care, avand tabere militare in mijlocul populatiei autohtone, aduceau des oameni captivi din diferite incursiuni la sud de Dunare.
Avem cateva marturii lingvistice care atesta vechimea crestinismului la noi. Etnogeneza poporului nostru a inceput odata cu romanizarea populatiei autohtone; elementul slav a fost asimilat ulterior. Cercetatorii au aratat ca notiunile de baza ale crestinismului romanesc sunt preluate din fondul latin. Cuvantul „biserica” vine de la „basilica” ‒ loc de judecata in care se impartea dreptatea in numele imparatului. Acele cladiri au fost donate Bisericii de imparatul Constantin, fiind transformate in locasuri de cult. Cuvantul „Dumnezeu” provine din expresia latina „Domine Deus”, denumire data de romani Dumnezeului lor unic. Cuvantul „duminica” e de origine latina si reda expresia „dies dominica”‒ ziua Domnului. Sarbatoarea Craciunului se reflecta in latinescul „calatio”, cuvant ce desemna convocarea poporului de preoti in prima zi a anului, scopul era anuntarea sarbatorilor importante de peste an. Marturia este plauzibila, stiind ca, in primele secole, Craciunul se sarbatorea odata cu Botezul Domnului, pe 6 ianuarie. Ambele se numeau Epifanie. Cuvantul „colinda” provine din latinescul „colendae”, prima zi a lunii la romani, cand se auzeau imnuri si urari la adresa imparatului. Floriile isi au originea in sarbatoarea romana numita Floralia, una a florilor, praznuita primavara. Cuvantul „rusalii” isi are sorgintea intr-o sarbatoare pagana denumita Rosalia, a trandafiriilor. Atunci se pomeneau cei adormiti. Cuvantul „sarbatoare” vine de la „dies servatoria”. Asa deci, cuvintele de origine latina din lexicul bisericesc roman ne arata ca procesul de increstinare s-a realizat concomitent cu cel de etnogeneza.
Avem si dovezi arheologice care privesc vechimea crestinismului la noi. In acest sens, un graitor exemplu e un tezaur cu 120 de piese. Din perioada preconstantiniana exista o gema de onix, descoperita la Potaissa. Pe aceasta sunt patru reprezentari sugestive: inscriptia ihtis (adica, peste), acronimul expresiei Iisus Hristos Theou Iyou Sotir; scena Bunului Pastor; proorocul Iona; arbor evanghelica. O alta gema asemanatoare este pastrata la Muzeul National din Budapesta. In Romula s-au descoperit alte doua geme decorate, una cu doi pesti si alta cu doi pauni. In localitatea Biertan, Sibiu, s-a descoperit un donariu inchinat de un crestin pe numele de Zenovie. Acesta cuprindea o tablita din bronz cu inscriptia „Ego Zenovius Votum Posui”, de care era prinsa monograma lui Hristos, folosit probabil drept carlig pentru candela.
La Palatca, judetul Cluj, s-a descoperit o pecete pentru prescuri. La Baile Herculane s-au descoperit doua inele de bronz inscriptionate cu o cruce. La Romula s-au descoperit doua opaite decorate cu cruci. Populatia autohtona a ridicat si numeroase locasuri de cult pe locul fostelor cladiri ce apartineau administratiei romane. Biserica de la Slaveni dateaza din a doua jumatate a secolului IV. In Porolissum, un templu pagan a fost transformat in locas de cult. Biserica din Densus a fost construita din vechiul mausoleu al guvernatorului Longinus, numit in Dacia dupa primul razboi daco-roman. In Morisena s-a descoperit o biserica cu doua cripte si un baptiseriu. In Sucidava s-a descoperit o biserica cu sase morminte si cu vestigii crestine. La Barbosi, Galati, s-a descoperit un mormant crestin ce avea inscriptionat numele Innocens, monograma lui Hristos si un pandativ cu semnul crucii.
Asadar, crestinismul s-a raspandit pe teritoriul daco-roman inca din zorii sai, adica din primul secol al erei crestine. Populatia autohtona a fost receptiva la mesajul Evangheliei. Asa s-a format ca popor. Simultan a avut loc si increstinarea sa. Plastic vorbind, crestinismul nu s-a brodat pe textura acestui popor, ci s-a tesut in panza lui. Pe scurt, poporul roman s-a nascut crestin. Avem datoria morala sa ii cautam valorile istorice, nationale si religioase, dar si sa i le pastram intr-o deplina armonie a cautarii lor. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate de Religie Ortodoxa pentru examenul de Titularizare. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI  pentru detalii si comenzi. 

Subiectul al III-lea (30 puncte)

In cadrul activitatii didactice, urmarim formarea/dezvoltarea competentei specifice 1.1. din programa scolara: Compararea unor opinii cu semnificatie religioasa, exprimate in raport cu diferite situatii de viata. Ii acordam o deosebita importanta principiului invatarii constiente si active. Principiul implica insusirea cunostintelor prin valorificarea unor facultati sufletesti: ratiunea, vointa si sentimentul. Astfel devine posibila invatarea constienta. Asa deducem din urmatorul citat:
„Numai cunostintele dobandite prin efort personal, care trec prin experienta proprie de elaborare, ii apartin definitiv elevului, devin un lucru personal si pot fi aplicate in spirit creativ.”1 [1 Ion Dragan, Ioan Nicola, Cercetarea psihopedagogica, Editura Tipomur, Targu-Mures, 1993, p. 44] Respectarea lui reprezinta o conditie necesara pentru dobandirea performantei, ceea ce inseamna ca elevii pot asimila cunostintele transmise de profesorul lor. De exemplu, o informatie trecuta prin filtrul mintii elevului se „asaza” in asa fel incat sa poata fi folosita pe tor parcursul vietii. Contributia profesorului nu trebuie sa se limiteze doar la transmiterea unor cunostinte seci, lipsite de duh. E imperios necesar ca profesorul sa il invete pe elev sa invete, sa deduca el insusi anumite notiuni si, in cazul de fata, sa compare anumite idei sau opinii cu semnificatii religioase. Mai mult, elevul trebuie sa se raporteze la ele in varii contexte sociale. Invatatura morala predata la ora de religie trebuie trainic asimilata, structura ontologica fiind vesnica, in fond: „Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” In viziunea parintelui Staniloae, cuvantul Scripturii nu poate fi viu decat prin transmiterea lui de la un om credincios la altul. Omul e acela care face viu in inima sa cuvantul lui Dumnezeu, raportandu-se la el, incercand sa il traiasca. Dar pentru a-l trai, omul trebuie mai intai sa il gandeasca ori sa il lase sa germineze in inima. Astfel fiece ora devine o sarbatoare, o traire vie a cuvantului lui Dumnezeu. 

In vederea formarii/dezvoltarii competentei specifice enuntate anterior, am ales doua metode bazate pe actiune: jocul didactic si jocul de rol. Pedagogic vorbind, metodele implica elevii in propria formare. Pedagogia moderna accentueaza caracterul subiectiv al elevului. El nu e doar un obiect asupra caruia se rasfrange actul predarii, ci co-subiect. Avantajul folosirii primei metode este libertatea de care se bucura profesorul atunci cand ii da jocului un scop educativ. Elevul isi antreneaza calitatile fizice, intelectuale si afective. Jocul didactic dezvolta capacitatea de adaptare la situatii noi si de rezolvare a problemelor. Atuul folosirii celei de-a doua metode consta in faptul elevii invata simuland situatii din viata reala. Ei sunt transpusi astfel intr-o lume a incercarilor; in cazul nostru, ei reproduc anumite scene sau pasaje biblice. Lucrul acesta nu este lipsit de valoare. Elevii invata sa (auto)analizeze sentimente, atitudini si comportamente, reusind sa vada un model sau nu, in functie de rolul pe care il au de jucat.

Metoda jocului didactic e aplicabila utilizand continutul numit „Calea spre Dumnezeu deschisa tuturor prin Iisus Hristos”. Organizarea clasei se face frontal si pe grupe. Mijloacele utilizate sunt acestea: flipchart, videoproiector, laptop, caiete. Pentru a pregati jocul si pentru a le capta copiilor atentia, se proiecteaza scena in care Dumnezeu sufla asupra trupului de lut, dandu-i suflare de viata. Pe calea conversatiei euristice, se declanseaza o discutie in jurul unei teme religioase: unicitatea persoanei, privita ca fiinta creata dupa chipul lui Dumnezeu. Abia apoi se desfasoara jocul didactic propriu-zis: Floarea. Impartiti in grupe de cate 4-5, in functie de efectivul clasei, elevii primesc sarcina de a desena pe caietul liderului de grup cate o floare cu 8 petale. Schema, avand in mijloc icoana Mantuitorului, se va putea distinge pe flipchart: 

Dupa aceea, elevii pun in mijlocul florii cuvantul „Dumnezeu” si scriu pe fiece petala caile prin care ajungem la Dumnezeu. Raspunsurile posibile ar fi acestea: credinta, iubirea, faptele bune, frecventarea Bisericii, iertarea. Activitatii colective ii sunt alocate 5 minute. De vreme ce timpul expira, profesorul le cere grupelor, prin liderii lor, sa prezinte frontal ideile. In final, se completeaza cele opt petale cu cele mai relevante raspunsuri, evidentiind notiunile comune.

Metoda jocului de rol se va aplica pe baza continutului „Invatatura Domului, vestita de sfintii apostoli si evanghelisti”. Efectivul e organizat frontal si pe grupe. Mijloacele folosite sunt obiecte de recuzita: cateva esarfe/costume alese prin vot. Profesorul compune o sceneta inspirata din Sfanta Evanghelie. Pentru captarea atentiei se va aplica metoda argumentarii. Cu aceasta in gand, se va descrie importanta Sfintilor Apostoli pentru noi, crestinii. Iar cu gandul la aptitudinile elevilor, se aleg sapte din efectivul clasei si li se atribuie roluri. Folosind textul Sfintei Scripturi din Ioan, capitolul 1, se da curs scenetei, profesorul fiind naratorul: 

„Actul I


Povestitorul: Ioan Botezatorul, vazandu-L pe Iisus, a marturisit inaintea tuturor ca El e Fiul lui Dumnezeu, intr-una din zile a strigat asa:
Ioan Botezatorul: Iata Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridica pacatele lumii!
Povestitorul: Auzind doi dintre ucenicii lui Ioan Botezatorul, Andrei si Ioan, au mers dupa Iisus.
Iisus: (intorcandu-se catre ei) Ce cautati?
Ioan Evanghelistul si Andrei: Invatatorule, unde locuiesti?
Iisus: Veniti si veti vedea.
Povestitorul: Cei doi ucenici au ramas la Iisus in ziua aceea. Andrei, unul dintre ucenici l-a chemat pe Simon, fratele sau.
Simon: L-am gasit pe Mesia, care se talcuieste Hristos!
Povestitorul: Andrei l-a adus pe Simon la Iisus, iar Iisus a privit la el si i-a spus:
Iisus: Tu esti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa, ce se talcuieste: Petru!

Actul II


Povestitorul: A doua zi, Iisus a pornit spre Galileea si a gasit pe Filip, care era din cetatea lui Andrei si a lui Petru.
Iisus: (privind spre Filip) Urmeaza-mi!
Povestitorul: Filip, bucuros de chemare, l-a gasit si pe Natanael si i-a spus:
Filip: L-am aflat pe Acela despre Care au scris Moise in Lege si in proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.
Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun?
Filip: Vino si vezi!
Povestitorul: Cei doi am mers spre Iisus. Iar Iisus, vazandu-i de departe a zis catre Natanael:
Iisus: Iata, cu adevarat, israelit in care nu este viclesug.
Natanael: De unde ma cunosti?
Iisus: Mai inainte de a te chema Filip, te-am vazut cand erai sub smochin.
Natanael: Invatatorule, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Tu esti regele lui Israel.
Iisus: Pentru ca ti-am spus ca te-am vazut sub smochin, crezi? Mai mari decat acestea vei vedea. Adevarat, adevarat zic voua, de acum veti vedea cerul deschizandu-se si pe ingerii lui Dumnezeu, suindu-se si coborandu-se peste Fiul Omului.”

In vederea evaluarii modului de realizare a competentei specifice 1.1. se folosesc itemi semiobiectivi → de completare si obiectivi → cu alegere multipla.
Primii necesita completarea propozitiilor sau a desenelor lacunare. Acestia sunt utili, avand in vedere faptul ca pot acoperi o gama variata de capacitati intelectuale supuse testarii atente. Acestia ofera si posibilitatea de a evalua mai mult decat recunoasterea si reproducerea cunostintelor dobandite.
La randul lor, itemii cu alegere multipla sunt eficienti datorita usurintei cu care sunt cuantificati si verificati. Competenta in cauza este evaluata inclusiv in temeiul principiului accesibilitatii. De exemplu, elevii clasei a IV-a pot fi evaluati facil si rapid, urmarindu-se obiective clare precum acestea: sa recunoasca anumite personaje biblice din diferite pasaje narative, sa aplice modelele biblice in situatiile concrete din viata de zi cu zi. 

Prin itemii care implica alegerea duala si prin continutul denumit „Magii, in cautarea Pruncului Iisus” se poate evalua modul de realizare a competentei specifice 3.2. Prezentarea importantei unor sarbatori si evenimente cu continuturi si semnificatii religioase, din viata crestinilor”. Acesta poate fi proiectat astfel:
„Stabileste valoarea de adevar a propozitiilor date:
1. Magii au venit de la Apus sa se inchine Mantuitorului.    A/F
2. Pruncul Iisus a primit aur, smirna si busuioc.                 A/F
3. Cei trei magi se numeau: Melchior, Gaspar si Baltazar.   A/F
Raspunsuri corecte: 1. F; 2. F; 3. A” 

Itemii de tip pereche pot fi utilizati in acelasi scop, insa utilizand continutul „Prorocii, vestitori ai nasterii lui Hristos”. Acesta poate fi proiectat astfel:
„Asociaza cuvintele din coloana A cu enunturile corespunzatoare din coloana B: 

A

1. Craciunul
2. Porunca
3. Proorocii
4. Isaia

B
a. persoane Sfinte care au pregatit poporul pentru venirea lui Iisus
b. „Iata Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu i vor pune numele lui
Emanuel.”
c. sarbatoarea Nasterii lui Hristos
d. lege morala, invatatura

Raspunsuri corecte: 1. c; 2. d; 3. a; 4. b” 

Itemii de tip alegere multipla se aplica pentru a evalua nivelul de realizare a competentei specifice 1.1. Compararea unor opinii cu semnificatie religioasa, exprimate in raport cu diferite situatii de viata, utilizand continutul „Invatatura Domnului, vestita de sfintii apostoli si evanghelisti”. Acesta poate fi proiectat astfel:
„Alegeti variantele de raspuns corecte:
1. Sfantul Apostol Andrei:
a) a fost al doilea ucenic chemat de Iisus.
b) este cel dintai chemat de Iisus.
c) este fratele lui Ioan.
d) este fratele lui Simon.
2. Cuvantul „apostol” se refera la:
a) un drept al Vechiului Testament.
b) un inger.
c) ucenicii lui Iisus.
d) un profet al Vechiului Testament.
3. Sfintii Apostoli au fost in numar de:
a) cincisprezece.
b) sase.
c) doi.
d) doisprezece.
Raspunsuri corecte: 1. b; 2. c; 3. d” 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate de Religie Ortodoxa pentru examenul de Titularizare. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI  pentru detalii si comenzi.  

Vezi si Programa titularizare Religie ortodoxa 2022

 

Subiecte si barem corectare EDU Titularizare Religie 2022 

Subiecte Titularizare Religie 2022 
Barem Titularizare Religie 2022