• Titularizare
  • Subiecte titularizare 2026

Subiecte titularizare educatori-puericultori 2026: Modele de teste REZOLVATE

Model de subiect pentru examenul de titularizare pentru educatori-puericultori 2026

SUBIECTUL I (30 de puncte) 

A. LIMBA ROMANA

Cititi cu atentie urmatorul text:

Cerul abia se rumenise; picaturile de roua inca nu se prefacusera in margaritare; luceafarul tot facea din ochi pamantului.
Dar peste putin, deodata, adancul scapara. Cea dintai raza strapunse vazduhul si se topi in ochiul ciocarliei. Niciodata darul acesta, trimis de catre soare, nu umpluse sufletul pasarii de o mai mare fericire. Caci si fericirea nu-si alege totdeauna clipa nimerita in care sa-si verse prinosul.
Scuturandu-si penele, un tril de multumire izvori din gusa ciocarliei. Apoi se dezlipi de tarana si, palpaind din aripi, se inalta.
                                                                                                                                                                       (Din lumea celor care nu cuvanta de Emil Girleanu) 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR.  Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2026! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

Scrieti pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai sus:
1. Despartiti in silabe cuvintele urmatoare: margaritare, nimerita.
2. Transcrieti, din primul paragraf al fragmentului dat, doua cuvinte monosilabice si un cuvant plurisilabic.
3. Mentionati cate un antonim potrivit pentru urmatoarele cuvinte:
 – fericire;
 – umpluse.
4. Indicati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte:
 – multumire;
 – tarana.
5. Alcatuiti un enunt in care sa utilizati omonimul cuvantului mare.
6. Transcrieti, din textul dat, o propozitie negativa.
7. Alcatuiti un enunt asertiv cu substantivul picaturile. 
B. LITERATURA ROMANA
Redactati un eseu de 300 ̶ 400 de cuvinte, in care sa prezentati specificul constructiei discursului narativ al unei fabule, apartinand unui scriitor studiat.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
– precizarea a doua trasaturi ale fabulei;
– exemplificarea celor doua trasaturi precizate ale unei fabule specificate in programa de concurs, prin valorificarea continutului acestuia;
– ilustrarea a doua elemente de constructie a discursului narativ, existente in fabula specificata (de exemplu: actiune, tema, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
– exemplificarea celor doua elemente de constructie indicate, prin valorificarea a doua secvente din opera literara selectata;   

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare cerinta/reper), iar pentru redactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 1 punct; ortografie, punctuatie, asezare in pagina si lizibilitate – 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.   

Subiectul al II-lea (30 puncte) 

Redactati un eseu structurat de maximum doua pagini, in care sa prezentati importanta jocului si a invatarii, punand accentul pe educatia la varsta mica.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
– joc si invatare – delimitari conceptuale;
– evolutia comportamentului de joc la copilul de 0 ˗ 3 ani si rolul pe care il are puericultorul in activitatile ludice;
– numirea si descrierea a doua tipuri de jocuri specifice anteprescolarului.   
 

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului veti primi 20 de puncte, iar pentru redactarea acestuia veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris si utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate – 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 4 puncte; ortografie, punctuatie, asezare in pagina si lizibilitate – 2 puncte; incadrare in limita de spatiu indicata – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.   

Subiectul al III-lea (30 puncte) 

a) Definiti conceptul de ambianta psiho-relationala din perspectiva organizarii si amenajarii spatiului educational in educatia timpurie.
b) Descrieti modul in care se pot organiza si realiza activitati ludice si de invatare la cresa, tinand cont de urmatoarele repere:
– exprimarea argumentata a unui punct de vedere privind importanta centrelor de activitate in evolutia anteprescolarilor;
– exemplificarea unui centru de activitate amenajat in cresa.  

 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2026! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiect pentru examenul de titularizare educatori-puericultori 2026

• Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda punctaje intermediare, altele decat cele precizate explicit in barem. Nu se acorda fractiuni de punct.
• Se acorda zece puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare  

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2026! Click AICI pentru detalii si comenzi.   

SUBIECTUL I (30 puncte)  

A. LIMBA ROMANA
1. Mar-ga-ri-ta-re; ni-me-ri-ta.
2. Tot, ochi, rumenise.
3. Fericire − tristete; umpluse − goli.
4. Multumire − satisfactie; tarana − pamant.
5. Anul acesta ma duc la mare impreuna cu familia. (mare − substantiv comun)
6. „Niciodata darul acesta, trimis de catre soare, nu umpluse sufletul pasarii de o mai mare fericire.”
7. Picaturile de ploaie se loveau zgomotos de fereastra casei.   

Fabula este o specie a genului epic, in versuri sau in proza, in care se prezinta o scurta intamplare ale gorica si moralizatoare, pusa pe seama unor animale, plante, obiecte sau fenomene ale naturii, prin procedeul personificarii. Aceste personaje insumeaza anumite vicii, deprinderi sau trasaturi negative de caracter specifice oamenilor, cu scopul de a le indrepta.
Am ales spre exemplificare opera literara „Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu, deoarece prezinta toate aceste caracteristici. O prima trasatura a fabulei este prezenta animalelor ca personaje personificate, ce participa la intamplarea din text, cei doi caini ilustrand categorii diferite de oameni.
Pe de o parte, Samson, a carui nume sugereaza mandrie si putere, isi doreste un rang boieresc si devine ipocrit, iar Samurache intruchipeaza omul naiv, care crede tot ce aude. Boul „oarecare”, personajulmartor, este si el un simbol al parvenismului, deoarece nu reactioneaza la afirmatiile dulaului, aceasta fiind o aprobare tacita. O a doua trasatura specifica este structurarea textului in doua parti: intamplarea propriu-zisa si morala. Actiunea fabulei este simpla, iar dialogul reprezinta principalul mod de expunere si de caracterizare a personajelor, prin care acestea se exprima liber si isi dezvaluie adevaratul caracter.
Cainele Samson se plange boului de superioritatea unor dobitoace precum lupii, ursii si leii si sustine egalitatea sa cu acestea „ca-n tari civilizate”. Ipocrizia din afirmatiile sale reiese, insa, atunci cand catelul Samurache intervine si i se adreseaza cu apelativul „frate”. Dulaul se simte ofensat de o posibila asemanare cu o „potaie” si ii explica cum stau de fapt lucrurile: „Adevarat vorbeam ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei/Ca voi egalitate, dar nu pentru catei”. Morala fabulei este prezentata in ultimile versuri si ilustraza intentia autorului de a critica ipocrizia si demagogia: „Aceasta intre noi adesea o vrem,/Si numai cu cei mari egalitate vrem.” Astfel, tema fabulei o reprezinta critica unor vicii si moravuri umane, prin care scriitorul vizeaza prin intermediul animalelor tipologii intalnite in diverse imprejurari: dorinta de parvenire, naivitatea, prostia, minciuna.
Prin cele afirmate mai sus, am incercat sa prezint specificul constructiei discursului narativ al fabulei „Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu, opera specificata in programa de concurs.  

Subiectul al II-lea (30 puncte) 

Avand ca reper afirmatia lui Jean Chateau „Copilul este o fiinta care se joaca si nimic altceva” putem deduce importanta pe care o are aceasta activitate in dezvoltarea copilului. Jocul este limbajul prin care cel mic comunica trairile, interesele si preocuparile sale, achizitioneaza abilitati fizice si intelectuale.
Tot astfel, invatarea pentru copii este activitatea ce se realizeaza in context social si emotional, in interactiunea cu adultul (incepand de la mama, tata si ceilalti membri ai familiei si continuand mai apoi cu adultii din centre institutionalizate precum puiericultori, educatori, ingrijitori). Copilul mic nu face si nici nu trebuie sa faca diferenta intre joc si invatare, deoarece cele doua activitati se completeaza una pe cealalta. Cel mic invata prin imitare, explorare si experimentare, iar jocul faciliteaza practicarea acestora intr-un mod natural, firesc, dar si atractiv. 
Inca din primele luni de viata, in etapa de dezvoltare senzorio-motorie, se poate vorbi despre aparitia primelor rudimente de joc. Initial, jocul presupune exploatarea diverselor parti ale corpului, in special mainile si picioarele, ca apoi sa se dezvolte jocul cu diverse obiecte special create pentru aceasta varsta: jucarii care scot sunete, fosnesc, sunt viu colorate si realizate din materiale speciale. Raporturile copilului cu mediul sunt situate in zona prelogica, iar jucariile-animale, moi, preferate si purtate de acesta peste tot, il ajuta sa inteleaga mai bine situatiile necunoscute, sa descopere mediul proxim. Aceasta este functia de „tranzitie” a jucariilor, care faciliteaza separarea de parinti atunci cand merg la cresa sau gradinita. Introducerea copilului in cadrele educatiei formale il va duce catre un mediu de invatare stimulativ din punct de vedere intelectual, diversificat si bazat pe joc, fiind sub multitudinea sa de forme si de infatisari pe care le poate lua, principalul instrument educational si de socializare. Acum este etapa in care puiericultorul sau educatorul are un rol foarte important in evolutia comportamentului de joc al copilului prin
activitatile ludice si jocurile pe care le initiaza si le desfasoara, prin atasamentul pe care cel mic il mani - festa fata de adult. Totodata, puiericultorul sau educatorul incepe sa devina treptat „autoritatea”, care pana atunci era reprezentata de parinti si in special de mama copilului. Dintre jocurile specifice care pot fi realizate cu anteprescolarii, amintim doua tipuri: jocuri de miscare in interior sau aer liber si jocuri simbolice. 
Jocurile de miscare in interior sau in aer liber pot fi realizate sub mai multe forme, in diverse imprejurari, cum ar fi: exersari libere in timpul momentelor de tranzitie sau al rutinelor (sosirea si plecarea) in care copiii sunt incurajati sa urce si sa coboare trepte, sub nume atractive precum „Top in sus pe scari, ca mingea”, „Urcam si coboram muntele”; activitati in aer liber in care copiii alearga, sar, se rostogolesc; mici trasee unde se pot combina deprinderile respective: „Ocolim obstacolele”; „De-a ascunselea”, „Soarecele si pisica”, „Suntem pasarele”. Acest tip de jocuri ajuta la dezvoltarea muschilor, la coordonarea miscarilor si la orientarea in spatiu. 
Jocurile simbolice sau jocurile-mima sunt cele prin care copilul imita si incearca sa recreeze lumea adultilor. Aceste activitati pot lua forma jocului de rol, in care copilul pretinde ca este pompier, politist, tata, mama, cantareata, din dorinta reproducerii si integrarii in lumea adultilor. Activitatile ludice de acest tip pot fi initiate de puiericultor prin jocuri didactice prin care se urmareste insusirea anumitor deprinderi: „Imbraca papusa” „Hraneste bebelusul cu lingura”, „Pregatim cina”, „La doctor”.  
In concluzie, jocul, sub orice forma ar imbraca, reprezinta principala modalitate de dezvoltare fizica si cognitiva si totodata de pregatire a copilului pentru rolul de adult.   

Subiectul al III-lea (30 puncte) 

a) Conceptul de ambianta psiho-relationala ar putea fi definit prin existenta unui mediu fizic, sigur si securizat, care sa asigure un climat armonios si care sa favorizeze stimularea invatarii pe diverse domenii ale dezvoltarii copilului si a interactiunii acestuia cu cei din jur. Totodata, ambianta psiho-relationala se refera la existenta unui mediu ce trebuie sa raspunda nevoilor si particularitatilor individuale si de varsta ale copilului, calm, luminos, calduros, primitor si organizat.  
b) Atat la cresa, cat si la gradinita, activitatile ludice si de invatare se realizeaza in cea mai mare parte in centre de activitate. Acestea sunt spatii educative special amenajate, care stimuleaza dezvoltarea copiilor prin propunerile de joc si invatare pe care le ofera. Este foarte important ca aceste centre sa fie aranjate astfel, incat sa exprime ordine si siguranta pentru copii, dar in acelasi timp sa fie dotate corespunzator cu materialele si jucariile necesare pentru fiecare tip de activitate.  
Importanta centrelor de activitate in evolutia anteprescolarilor reiese din faptul ca, aceste modalitati de amenajare a spatiului ajuta copiii sa-si dezvolte personalitatea prin faptul ca le ofera posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine si cat se joaca, isi asuma responsabilitati pentru alegerile facute, percep activitatile ca fiind reusite, deoarece sunt potrivite nivelului lor de formare si nu resimt frustrarile unei constrangeri. Alegand singuri si asumandu-si responsabilitatea deciziei, copiii devin independenti, capabili sa se descurce singuri, increzatori in fortele proprii, ceea ce duce la formarea unei imagini de sine pozitive.  
Pentru exemplificare vom alege centrul pentru jocuri de rol. Acesta este spatiul in care cei mici isi exprima sentimentele in raport cu ce traiesc, cu ceea ce vad si aud in viata reala sau in povesti. Din materialele si jucariile necesare acestui centru amintim: papusi mari si mici, mobilier pentru papusi, haine de diverse marimi si texturi, pentru fete si baieti, pieptene si perii, ustensile pentru bucatarie, truse de prim ajutor, bonete, scule din plastic, bancuri de lucru, case de marcat pentru copii etc. Jocurile care pot fi initiate si desfasurate in acest centru pot fi: „La doctor”, „La coafor”, „De-a bucatarii/cofetarii”, „Atelierul de reparatii”, „La piata”, „Cabinetul veterinarului” etc. Important de precizat este faptul ca, cei mici trebuie lasati sa se desfasoare liber, iar rolul puiericultorului este acela de a supraveghea, intervenind
doar in cazul in care cei mici solicita acest lucru. Spatiul pentru jocul de rol se pozitioneaza de obicei in apropierea celui pentru miscari motorii ample sau pentru jocuri senzoriale. Spatiul poate fi dotat cu pereti despartitori de tip paravan, de inaltime mica si cu o oglinda sau folie reflectorizanta, astfel copiii se pot observa in diferite posturi, pot mima gesturi si exersa roluri.  
 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2026! Click AICI pentru detalii si comenzi.