• Titularizare
  • Legislatie Examen Titularizare 2025

Programa Titularizare Educatori-Puericultori CRESA 2024

Vezi si Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR si asigura-ti reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.    

•  utilizarea conceptelor si a teoriilor moderne in domeniu, in vederea stimularii, formarii si dezvoltarii capacitatilor de cunoastere ale copilului mic;
•  aplicarea cunostintelor de didactica, de psihologie si pedagogie, specifice educatiei timpurii, in proiectarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative in cresa;
•  proiectarea continuturilor instructiv-educative in acord cu prevederile programei si cu specificul grupei la care isi desfasoara activitatea;
•  utilizarea optima a factorilor spatio-temporali, in vederea eficientizarii activitatii instructiveducative in cresa, care sa puna accent pe libertatea si creativitatea copilului;
•  aplicarea unor metode si mijloace eficiente de lucru cu copiii, in vederea stimularii si facilitarii procesului de socializare a acestora;
•  alegerea unor metode si tehnici didactice moderne si cat mai variate, interactive, care sa sporeasca implicarea copilului mic in activitate;
•  valorizarea, din punct de vedere educativ, a experientelor copiilor mici si a interventiilor acestora;
•  centrare pe formarea personalitatii copilului mic, in ansamblu, prin individualizarea continuturilor si a metodelor educative;
•  manifestarea unei atitudini empatice si de sprijin/suport fata de nevoile individuale, generale si de moment ale anteprescolarilor;
•  proiectarea eficienta a formelor de evaluare si adaptarea continuturilor de predare in functie de rezultatele evaluarii;
•  selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuala/de grup;
•  utilizarea autoevaluarii pentru imbunatatirea procesului didactic;
•  realizarea unor proiecte de parteneriat gradinita-familie-comunitate pe probleme educative (educatie nonformala/ informala);
•  operarea cu metode si tehnici eficiente de cunoastere a naturii umane, in vederea unei comunicari eficiente cu toti partenerii.  

3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA   

A. LIMBA ROMANA

•   Elemente fonetica si de ortografie, ortoepie si ortografie   

- Alfabetul limbii romane
- Alfabetul fonetic international
- Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane
- Corespondenta litera-sunet
- Silaba si despartirea cuvintelor in silabe (principiul fonetic)
- Accentul. Utilizarea corecta a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de
norma
- Structura fonologica a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
- Scrierea si pronuntia corecta a cuvintelor de origine straina
- Semne de punctuatie si de ortografie

• Elemente de vocabular  

- Cuvantul - unitatea de baza a vocabularului
- Sensul cuvintelor (sens propriu de baza; sens secundar; sens figurat)
- Mijloace de imbogatire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: imprumuturile) 
- Familia de cuvinte; campul lexical
- Relatii semantice: 

• sinonime
• antonime
• omonime
• cuvinte polisemantice
• paronime  

 

• Partile de vorbire   

- Verbul – modurile verbale (indicativ, conditional-optativ, conjunctiv, imperativ) si timpurile verbale; forme verbale nepersonale (infinitiv, participiu, gerunziu, supin); ortografie si ortoepie.
- Substantivul si articolul – substantive comune si substantive proprii; genul si numarul; substantive colective; cazul substantivelor; functii sintactice; categoria determinarii: articolul hotarat si nehotarat; ortografie si ortoepie.
- Adjectivul – tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparatie; functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Pronumele si adjectivul pronominal – tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de intarire; pronumele de politete; pronumele si adjectivul posesiv; pronumele si adjectivul demonstrativ; pronumele si adjectivul interogativ; pronumele si adjectivul relativ; pronumele si adjectivul nehotarat; pronumele si adjectivul negativ); cazuri si functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Numeralul – tipuri de numeral (cardinal si ordinal), categoria numarului, genului; valoarea adjectivala, substantivala si pronominala; cazul; functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia – tipuri/clasificare; recunoastere; ortografie, ortoepie si punctuatie.  

• Organizarea propozitiei si a frazei   

- Enuntul. Tipuri de enunt - propozitii, fraze; enunturi asertive, interogative, imperative, exclamative
- Propozitii afirmative si negative
- Relatii sintactice la nivelul enuntului: coordonarea si subordonarea – modalitati/mijloace de realizare 

• Functii sintactice   

- Predicatul – verbal si nominal-realizari ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ si nume predicativ-realizari; propozitia predicativa, realizare a numelui predicativ-recunoastere, constructie/exemplificare
- Subiectul – exprimat: simplu si multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subinteles si inclus; realizari ale subiectului
- Complemente 

• complementul direct – recunoastere; realizari ale complementului direct; aspecte normative
•  complementul indirect – recunoastere; realizari ale complementului indirect; aspecte normative
•  complementul prepozitional – recunoastere; realizari ale complementului prepozitional; aspecte normative  

- Circumstantiale: de loc, de timp, de mod – recunoastere; realizari ale circumstantialelor de loc, de timp, de mod
- Atributul – recunoastere, realizari ale atributului  

• Elemente de stilistica 

- Limba standard
- Limba vorbita. Limba scrisa
- Limbaj popular. Varianta regionala a limbii 
- Limbaj colocvial 
 
B. LITERATURA ROMANA
 Genul epic - specii literare: balada populara si culta, basmul popular si cult, fabula, legenda populara, romanul, schita  
a) Concepte operationale asociate:
- instantele comunicarii narative: autor, narator, personaj, cititor
- constructia discursului narativ: specie literara, actiune, tema, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spatiale si temporale, personaje - tipologie, modalitati de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul indirect liber  
b) Continuturi:
- balada populara: Miorita, Monastirea Argesului
- balada culta: Andrii Popa de Vasile Alecsandri, Pasa Hassan de George Cosbuc
- basmul popular: Greuceanu, Praslea cel voinic si merele de aur
- basmul cult: Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
- fabula: Cainele si catelul de Grigore Alexandrescu, Soarecele si pisica de Grigore Alexandrescu
- legenda populara: Legenda ciocarliei, Legenda lacramioarelor
- romanul: Baltagul de Mihail Sadoveanu, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu
- schita: D-l Goe... de I. L. Caragiale, Vizita... de I. L. Caragiale   

 Genul liric - specii literare: pastelul 
a) Concepte operationale asociate:
- elemente de compozitie: titlu, motiv literar, idee poetica
- elemente de prozodie: figuri semantice (aliteratia, antiteza, comparatia, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, enumeratia, repetitia, interogatia retorica etc.)
b) Continuturi: se studiaza cate doua texte poetice apartinand urmatorilor autori: Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ana Blandiana, George Cosbuc, Mihai Eminescu, Nichita Stanescu 

 Genul dramatic - specii literare: comedia
a) Concepte operationale asociate: acte, scene, tablouri, didascalii, conflict dramatic, personaj, dialog, monolog, replica, tema, categorii estetice - comicul
b) Continuturi:
- comedia: O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale   

Nota: Componenta Limba si literatura romana din structura probei de concurs va fi dimensionata pe doua module:

•  aplicarea elementelor de limba romana pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atat din opera scriitorilor studiati, cat si din cea a altor autori;
•  redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text apartinand scriitorilor prevazuti in prezenta programa de concurs.   

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA   

Bibliografie orientativa - Limba romana

•  Bidu-Vranceanu, A., Forascu, N., Limba romana contemporana. Lexicul, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2005.
•  Dragomirescu Adina (coord.), Gramatica limbii romane pentru elevi si profesori – Sinteze si exercitii, Editura Corint Educational, Bucuresti, 2022.
•  Pana-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii romane pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, 2019.   
• ***Academia Romana, Institutul de Lingvistica ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, Gramatica limbii romane, I, II, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.
•  ***Academia Romana, Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editia a III-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2022. 
•  ***Manualele de Limba romana, cls. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a pentru Scolile Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (in vigoare). 
•  www.subiecte.edu.ro 

Bibliografie orientativa - Literatura romana 

• Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Semne, Bucuresti, 2003.
•  Crohmalniceanu, Ov., S, Cinci prozatori in cinci feluri de lectura, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1984.
•  Manolescu, N, Istoria critica a literaturii romane, 5 secole de literatura, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
•  Papadima, Liviu, Limba si literatura romana. Hermeneutica literara, MEC, Bucuresti, 2006.
•  Petras, Irina, Teoria literaturii: curente literare, figuri de stil, genuri si specii literare, metrica si prozodie, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002.
•  Simion, E., Scriitori romani de azi, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1987.
•  Vianu, T., Arta prozatorilor romani, Editura 100+1 GRAMAR, Bucuresti, 2002.
•  ***Dictionarul scriitorilor romani. (coord. Mircea Zaciu), Editura Albatros, Bucuresti, 2002.
•  ***Operele literare mentionate in capitolul Continuturi.
•  www.subiecte.edu.ro   

4. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE IN PEDAGOGIE – EDUCATIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCATIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI  

•  Educatie, inovatie si reforma  

- Educatia si provocarile lumii contemporane. Noile educatii
- Educatia timpurie - dimensiune a invatarii pe tot parcursul vietii
- Alternative educationale in educatia timpurie
- Tranzitia copilului mic din familie la cresa si/sau gradinita 

• Educabilitatea. Factorii dezvoltarii personalitatii umane – interactiuni si dominante

- Conceptul de dezvoltare si conceptul de educabilitate
- Ereditatea, factor intern al dezvoltarii personalitatii
- Mediul, factor extern al dezvoltarii personalitatii
- Educatia – factor hotarator al dezvoltarii psihice; specificul influentelor educative la varstele timpurii
- Metode, tehnici si instrumente de cunoastere a specificului dezvoltarii psihice la varstele timpurii. Repere ale dezvoltarii la varstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizica, sanatate si igiena personala; Dezvoltarea socio-emotionala; Capacitati si atitudini in invatare; Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii)  

• Proiectarea didactica in invatamantul anteprescolar

- Conceptul de proiectare didactica; functiile proiectarii didactice; etapele proiectarii didactice
- Produsele curriculare fundamentale: plan de invatamant, programa scolara, planificare tematica anuala, planificare calendaristica saptamanala, proiectul didactic

• Joc si invatare in educatia timpurie

- Joc si invatare – delimitari conceptuale
- Jocul ca activitate fundamentala a copilului: evolutia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului in activitatile ludice; cerinte generale privind organizarea spatiului fizic pentru educatia si dezvoltarea copilului de la nastere la 3 ani
- Tipuri de jocuri specifice varstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de constructii, jocuri-mima, jocuri muzicale, jocuri de rol
- Jucaria si rolul ei psihopedagogic: semnificatia jucariei pentru copil, rolul jucariei in dezvoltarea psihica a copilului
- Jocul ca mijloc de explorare si experimentare
- Aspecte psihopedagogice ale invatarii de la 0-3 ani
- Relatia dezvoltare-invatare: teorii ale invatarii (J. Piaget, L.S. Vigotski, Maria Montessori etc.) si tipuri de invatare
- Invatarea centrata pe copil
- Directii ale diferentierii interventiilor educationale/experientelor de invatare: diferentierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalitatilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic si psihologic, diferentierea experientelor de invatare si dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferentierii interventiilor de ingrijire si educatie la copiii mici
- Fisa de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in gradinita   

• Managementul grupurilor de copii

- Dinamica relatiilor in grupul de copii (relatia copil – copil, relatia copil – educatorpuericultor)
- Relatia unitate de invatamant – familie. Aspecte specifice ale comunicarii cu parintii (contexte de comunicare, modalitati de comunicare, etape, atributii, drepturi)
- Rolul cadrului didactic in proiectarea, monitorizarea si evaluarea activitatilor ludice si de invatare: includerea activitatilor ludice alese in programul grupei, pregatirea activitatilor ludice si de invatare, modalitati de evaluare si monitorizare a activitatilor
- Colaborarea cu parintii, colegii, cu alte categorii profesionale si comunitatea 

• Copiii cu cerinte educative speciale (CES) in cresa

- Servicii integrate si incluzive in educatia timpurie
- Colaborarea cu parintii si cu alte categorii profesionale de sprijin  

Nota: Pentru componenta Introducere in pedagogie – educatie timpurie si curriculumul pentru educatia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ  
 
5. TEMATICA PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN CRESA   

• Curriculum pentru educatia timpurie

- activitati ludice si de invatare pentru copiii sub 3 ani (rutine si tranzitii, activitati tematice, jocuri si activitati liber-alese)    

• Proiectarea didactica – elaborarea documentelor de proiectare didactica

- planificare calendaristica saptamanala, proiect de activitate didactica (tema, scop, obiective, evenimente didactice)  

• Organizarea si amenajarea spatiului educational si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:

- ambianta psiho-relationala
- modalitati de organizare a grupei
- modele de aranjare spatiala a grupei
- activitati ludice si de invatare cu grupa 

• Organizarea si realizarea activitatilor ludice si de invatare in educatia timpurie

- jocuri si activitati liber-alese
- rutine si tranzitii
- activitati tematice (activitati de creatie si comunicare, activitati de cunoastere, activitati de muzica si miscare, activitati artistice si de indemanare, activitati in aer liber, jocul)
- activitati extrascolare 

• Evaluarea in educatia timpurie

- functii ale evaluarii (constatativa, predictiva, diagnostica)
- forme de evaluare (evaluare initiala, evaluare formativa/ continua, evaluare sumativa/ cumulativa)
- metode si instrumente de evaluare - traditionale si moderne (analiza produselor activitatii, observarea sistematica, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ani, fisele de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in gradinita, caietul de observatii etc.) 

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA PENTRU INTRODUCERE IN PEDAGOGIE – EDUCATIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCATIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI SI PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN CRESA 

•  Bocos, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
•  Bocos, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
•  Botis, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale ale copiilor, fete si baieti, cu varsta pana la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzau, 2007.
•  Branisteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educatia Timpurie Anteprescolara, Editura Trend, Pitesti, 2023.
•  Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Invatarea bazata pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
•  Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive si de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
•  Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2019.
•  Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educatia timpurie anteprescolara. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucuresti, 2023.
•  Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2018.
•  Chis, V., Pedagogia contemporana - Pedagogia pentru competente, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
•  Ciolan, L., Invatarea integrata. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iasi, 2008.
•  Cristea, S., Studii de pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009.
•  Cucos, C., Pedagogie generala, Editura Polirom, Iasi, 2000.
•  Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educational, Editura V & I Integral, Bucuresti, 2009.
•  Dumitrana, M., Introducere in pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
•  Dumitrana, M., Invatarea bazata pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucuresti, 2008.
•  Farca, S., Cum intampinam copilul ca parinti, bunici, medici si educatori, Editura Trei, Bucuresti, 2010.  
•  Frumos, Fl., Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Editura Polirom, Iasi, 2008.
•  Manolescu, M., Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2004.
•  Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluarii, Editura Universitara, Bucuresti, 2010.
•  Marin, T., Teoriile invatarii si didactica in schimbare vazute din perspectiva constructivista, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2009.
•  Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
•  Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experiential limba si comunicare, Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania, Cluj-Napoca, 2013.
•  Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2002.
•  Stefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucuresti, 2006.
•  Vrasmas, A. E., Consilierea si educatia parintilor, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.
•  Vranceanu M. (coord.), Educatia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chisinau, 2005.
•  ***Curriculum pentru educatia timpurie (in vigoare).
•  ***Educatia – spre un pact pentru un oras care educa – document realizat de Biroul Educativ, Centrul International „Loris Malaguzzi”, USR Ministerul Educatiei, al Universitatilor si al Cercetarii, Oficiul Scolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sanziana Sterghiu (in suportul de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul
• prescolar POSDRU ID 61130).
•  ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
•  ***Metoda proiectelor la varstele timpurii, Editura Miniped, Bucuresti, 2002/2005/2016.
•  www.subiecte.edu.ro