Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Un proiect editorial realizat de
PortalInvatamant.ro

Un proiect editorial realizat de PortalInvatamant.ro



Subiecte titularizare educatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare invatatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare engleza 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare educatie fizica si sport: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare limba si literatura romana: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare religie ortodoxa: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare matematica 2022 - Profesori: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare biologie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare geografie: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare istorie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare muzica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare psihopedagogie speciala: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare Educatie sociala: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare franceza: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Arte Vizuale: Model de test oficial EDU - Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Subiecte titularizare Consiliere Psihopedagogica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare Chimie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Economie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Fizica: Model de test EDU Subiecte titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba germana moderna: Model de test EDU Subiecte titularizare Educatie fizica si Sport - Antrenori 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare: Model de test EDU Subiecte titularizare Psihologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Economic, administrativ, posta: Model de test EDU Subiecte titularizare Kinetoterapie: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura latina: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura spaniola: Model de test EDU Subiecte titularizare Mecanica: Model de test EDU Subiecte titularizare Protectia mediului Profesori: Model de test EDU Subiecte rezolvate metodica titularizare matematica - Invatatori 2022 Subiecte titularizare Comert Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Alimentatie publica Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Asistenta medicala generala - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Sociologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism si Servicii: Model de test EDU
Programa titularizare pentru educatori 2022 Programa titularizare pentru invatatori 2022 Programa titularizare Limba si literatura engleza 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport 2022 Programa titularizare Limba si literatura romana 2022 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul I Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul II ANEXA NR. 2 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul III Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul V Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IX Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul X Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XV ANEXA NR. 1 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 ANEXA NR. 3 Metodologie Titularizare 2022 - 2023 ANEXA NR. 4 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 5 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 6 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 7 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 8 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 9 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 10 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 11 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 12 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 13 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 14 Metodologie Titularizare 2022-2023: Modele de cereri ANEXA NR. 15 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 16 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 17 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 18 Metodologie Titularizare 2022-2023 Calendar Titularizare 2022-2023: ANEXA NR. 19 la Metodologie ANEXA NR. 20 Metodologie Titularizare 2022-2023 Programa titularizare Religie ortodoxa 2022 Programa titularizare Matematica 2022 Programa titularizare Biologie 2022 Programa titularizare Geografie 2022 Programa titularizare Istorie 2022 Programa titularizare Educatie muzicala specializata 2022 Programa titularizare Psihopedagogie speciala 2022 Programa titularizare Educatie sociala 2022 Programa titularizare Limba si Literatura Franceza 2022 Programa titularizare Arte Vizuale 2022: Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Programa titularizare Consiliere Psihopedagogica 2022 Programa titularizare Chimie 2022 Programa titularizare Economie 2022 Programa titularizare Fizica 2022 Programa titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022 Programa titularizare Limba germana 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport - Antrenori 2022 Programa titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare Programa titularizare Psihologie 2022 Programa titularizare Economic, administrativ, posta 2022 Programa titularizare Kinetoterapie 2022 Programa titularizare Limba si literatura latina 2022 Programa titularizare Limba si literatura spaniola 2022 Programa titularizare Mecanica 2022 - Profesori Programa titularizare Protectia Mediului 2022 - Pofesori Programa titularizare Comert Profesori 2022 Programa titularizare Turism - Maistri instructori 2022 Programa titularizare Alimentatie Publica - Profesori 2022 Programa titularizare Asistenta medicala generala 2022 - Maistri Instructori Programa titularizare Sociologie 2022 Programa titularizare Turism si servicii - Profesori 2022

Subiecte titularizare limba si literatura romana: Modele de teste REZOLVATE 2022

Model de subiect [REZOLVAT] pentru examenul de titularizare din 2022: Limba si literatura romana - Profesori  


SUBIECTUL I (30 de puncte)


Redacteaza un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a lui Liviu Rebreanu.
In elaborarea eseului vei avea in vedere:
– mentionarea a patru trasaturi ale prozei narative a lui Liviu Rebreanu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte narative apartinand lui Liviu Rebreanu;
– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in cele doua texte narative alese;
– prezentarea cate unei particularitati de constructie a personajului in fiecare text narativ ales;
– sustinerea unei opinii despre proza narativa a lui Liviu Rebreanu, valorificand mesajul din urmatoarea secventa: 


  Niciodata inainte de Rebreanu n-au existat la noi romane care sa ilustreze intr-un grad atat de inalt tipul doric al genului. In acest sens, autorul lui Ion poate fi considerat creatorul romanului nostru realist si obiectiv in deplinatatea lui.[…] Romancierul vrea sa creeze impresia ca e un observator (atat si nimic mai mult) al lumii; un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie. Ceea ce rapeste totusi realismului obiectivitatea deplina este perspectiva finalista in care evenimentele sunt narate. In lucruri isi face aparitia un sens care le dirijeaza. Aceasta epifanie sui-generis arata ca obiectul romanului nu-l mai formeaza evenimentele obisnuite sau extraordinare din care s-a nascut rascoala, ci Rascoala insasi, Duhul sau Stafia ei.
                                                                   (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane


Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. 

 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.  


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 


A. Prezinta aspectele definitorii ale propozitiei subordonate atributive, avand in vedere:
– realizarile propozitionale ale atributului;
– precizarea trasaturilor caracteristice ale propozitiei subordonate atributive (elemente regente, elemente de relatie, topica);
– patru exemple de propozitii subordonate atributive.

B. Citeste textul de mai jos.
   Asa fusese intaia intalnire, care trudea si acum creierul Iui Costel. De cate ori pe urma intalnise pe Ninon, „il oprise ea ba chiar lasase pe altcineva – avea cunostinte multe_sj venise spre el. Era tot vesela, dar nu chiar in felul de la intaia intalnire si Costel se intreba daca nu ciuma fusese el atunci un badaran, sau care fusese pricina ca o luase drept o „dama“. Se intreba, clar, ciudat lucru, nu intreba pe altii; il retinea ceva, un scrupul, anume faptul ca i-o recomandase Lupescu, pe care Costel il admira cu oarecare teama.
   Acum Ninon ii parea vioaie, desteapta, frumusica, ba prea frumusica, si, ce e drept, plina de atentie pentru el, ceea ce il magulea si ii dadea remuscari, mai ales ca Lupescu ii si dase unele informatii pe care tocmai le dorea. Erau trei surori orfane, crescute de un unchi, frate cu tatal lor, un domn in varsta cu situatie frumoasa. Ninon era cea mijlocie. Terminase scoala profesionala si trecuse concursul, dar unchiul nu. O lasa sa munceasca… Ca sa nu stea neocupata si cum avea voce frumoasa, se inscrisese pentru canto la Conservator… Locuiau pe Popa Tatu in casa proprie… Ninon avea multi admiratori, dar era foarte pretentioasa: „Sfat tanara, nu-mi lipseste nimic, vreau sa aleg si pana atunci sa ma distrez!“ – asa raspundea la propuneri… Unchiul era generos cu ele, dar cam sever… Costel facuse buna impresie domnisoarei Dragu. Cam astea erau informatiile si erau satisfacatoare, ii placea lui Costel ca
Lupescu vorbea de ea cu dezinteresare si totodata favorabil. Un moment se temuse ca Lupescu face curte fetei, ceea ce l-ar fi inlaturat pe el, iar buna parere despre domnisoara Dragu convenise lui Gostel, ca toate parerile mentorului sau. Cat despre impresia pe care el, Costel, o facuse asupra domnisoarei Dragu, nu se indoia! Bagase de seama ca ii place. Ninon se informase si ea. „Incolor, inodor, insipid“ – lamurise Lupescu.


(Hortensia Papadat-Bengescu, Logodnicul)


Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Precizeaza tipul de text reprezentat de fragmentul citat.
2. Identifica un diftong si un triftong din textul de mai sus.
3. Explica modul de formare a cuvintelor oarecare si frumusica.
4. Identifica un predicat si un atribut, precizand felul acestora, prin valorificarea secventelor urmatoare:
Acum Ninon ii parea vioaie, desteapta, frumusica, ba prea frumusica, si, ce e drept, plina de atentie pentru el, ceea ce il magulea si ii dadea remuscari, mai ales ca Lupescu ii si dase unele informatii pe care tocmai le dorea. Erau trei surori orfane, crescute de un unchi, frate cu tatal lor, un domn in varsta cu situatie frumoasa.
5. Transcrie doua propozitii subordonate din fraza urmatoare, precizand felul acestora: O lasa sa munceasca… Ca sa nu stea neocupata si cum avea voce frumoasa, se inscrisese pentru canto la Conservator… Locuiau pe Popa Tatu in casa proprie… Ninon avea multi admiratori, dar era foarte pretentioasa: „Sfat tanara, nu-mi lipseste nimic, vreau sa aleg si pana atunci sa ma distrez!“ – asa raspundea la propuneri…


Nota
In abordarea subiectelor sunt vizate continuturile din Gramatica limbii romane, Editura Academiei Romane, 2005.

 

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇  


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


A. Construieste o activitate de invatare pentru etapa de postlectura, avand ca punct de plecare fragmentul de mai jos.
Cand erau curati si gata sa se imbrace, descoperira ca nu-si facusera pantofii, si inginerul intra inaintea lui Bibi in bucatarie, o lumina si trase de sub dulapul cu vase o cutie de carton in care se gaseau patru cutii de crema de ghete: (doua nuante de cafeniu, doua nuante de negru), cateva perii, chiar si niste periute de dinti tocite, excelente pentru operatiile mai gingase ale lustruitului pantofilor, o bucata de catifea si tot felul de carpe. Asezati unul, in fata altuia pe doua scaune de bucatarie, ei incepura sa acopere cu crema neagra zgarieturile pantofilor, unificand apoi intr-o singura stralucire, cu indemanare de burlaci, culoarea veche si culoarea noua. [...]Doua imagini se ciocnira in capul inginerului. Prima (cati ani sunt de-atunci? foarte putini, de ce naiba par atat de multi?) in fata Palatului Mogosoaia: era septembrie si ploua tare in parul lor, lacul se umfla vanat si negru, stuful fasaia scarbos, un paznic pipernicit
se tinea dupa ei rugandu-i sa plece, sezonul turistic se sfarsise, muzeul era inchis, n-aveau ce cauta acolo, puteau sa se desparta aiurea. Se invartisera mult timp in jurul Infinitului lui Medrea, Irina isi zgariase genunchii in gardul viu care inconjura statuia, plangea, nu-l intreba nimic, fatada brancoveneasca de caramida rosie radea de ei, un ras taiat de firele ploii, era la pranz si erau nemancati si obositi de tristete, inginerul (pe-atunci era student la Institutul Politehnic) simtea ca e un mizerabil, isi spunea in gand chiar aceste cuvinte, si incerca sa n-o priveasca. O luasera la dreapta, ocolisera vechile chilii, intrasera in padure, ploua plin, si ea incepuse sa vorbeasca intretaiat, pe frunzele imbibate, in scartaitul padurii, acuzandu-l ca n-o iubise niciodata, ca o mintise luni in sir, ca ar fi trebuit sa-i spuna de la inceput. Cealalta era mai veche, in Bucuresti: vara topea orasul, el palpaia nerabdator la fereastra, jos in strada, doua fete albe in rochiile de vara, una era Irina, cealalta era, da, era chiar Cici, prietena ei, o fata frumoasa, de fiecare data cand il intalnea, il privea cu ochii mari si-i strangea mana intens.


(Petru Popescu, Prins


In raspunsul tau te vei raporta la urmatoarele repere:
– precizarea clasei pentru care se construieste activitatea de invatare, prin justificarea alegerii acesteia, avand in vedere textul dat;
– formularea unui obiectiv al activitatii de invatare;
– mentionarea duratei secventei de prelectura, in relatie cu timpul total alocat pentru studiul textului;
– prezentarea activitatii de invatare, evidentiind doua componente ale proiectarii didactice (metode folosite, resurse, tipuri de interactiune a grupului de elevi etc.) 


B. Construieste un item obiectiv cu alegere multipla si un item semiobiectiv de completare, prin care sa evaluezi nivelul de structurare a competentei 4.1 (utilizarea achizitiilor sintactice si morfologice de
baza ale limbii romane standard pentru intelegerea si exprimarea corecta a intentiilor comunicative) din programa de limba si literatura romana pentru clasa a VII-a.
Vei avea in vedere faptul ca, in programa scolara, acestei competente ii sunt asociate urmatoarele continuturi pentru trunchiul comun: numeralul si posibilitati combinatorii ale numeralului.

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.   

 

SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiect pentru examenul de titularizare din 2022: Limba si literatura romana - Profesori  


SUBIECTUL I (30 de puncte) 


Redacteaza un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a lui Liviu Rebreanu.
In elaborarea eseului vei avea in vedere:
– mentionarea a patru trasaturi ale prozei narative a lui Liviu Rebreanu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificsnd doua texte narative apartinand lui Liviu Rebreanu;
– evidentierea modului in care se reflecta tema şi viziunea despre lume in cele doua texte narative alese;
– prezentarea cste unei particularitati de constructie a personajului in fiecare text narativ ales;
– sustinerea unei opinii despre proza narativa a lui Liviu Rebreanu, valorificsnd mesajul din urmatoarea secventa:
   Niciodata inainte de Rebreanu n-au existat la noi romane care sa ilustreze intr-un grad atst de inalt tipul doric al genului. in acest sens, autorul lui Ion poate fi considerat creatorul romanului nostru realist si obiectiv in deplinatatea lui.[…] Romancierul vrea sa creeze impresia ca e un observator (atat si nimic mai mult) al lumii; un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie. Ceea ce rapeste totusi realismului obiectivitatea deplina este perspectiva finalista in care evenimentele sunt narate. In lucruri isi face aparitia un sens care le dirijeaza. Aceasta epifanie sui-generis arata ca obiectul romanului nu-l mai formeaza evenimentele obişnuite sau extraordinare din care s-a nascut rascoala, ci Rascoala insasi, Duhul sau Stafia ei.


(Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane)


   In literatura romana, Liviu Rebreanu este cunoscut drept unul dintre cei mai importanti prozatori interbelici si, totodata, reprezentantul cel mai de seama al realismului. Autorul a debutat in anul 1908, cu
nuvela Codrea, la revista Luceafarul, pe care a republicat-o in anul 1914 sub titlul de Dezertorul, apoi in anul 1919, cu titlul Glasul inimii. Acesta a scris romane sociale, ale vietii rurale (Ion, Rascoala) sau citadine (Gorila), romane bazate pe conflicte psihologice (Padurea spsnzuratilor, Ciuleandra) etc. Chiar daca opera sa cuprinde eseuri si articole pe teme literare, piese de teatru, cronici dramatice, traduceri, criticii literari au considerat ca proza este domeniul sau de excelenta. 


Ion 


   Romanul Ion este considerat de Nicolae Manolescu un roman doric, o felie de viata, o imago mundi. Drumul intrarii si iesirii din satul Pripas este drumul intrarii si iesirii din fictiune. Pentru Liviu Rebreanu,
literatura inseamna creatie de oameni si de viata. Acesta creeaza o fresca a satului romsnesc de la inceputul secolului al XX-lea, prin care surprinde momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea) si din viata satului (hora care avea loc duminica, sfintirea bisericii). Opera a fost publicata in anul 1920 si are forma unui corp sferoid, deoarece actiunea se incheie precum a inceput, cu descrierea drumului spre Pripas. Simetria romanului este evidenta din titlurile capitolelor (primul capitol se numeste Inceputul, iar ultimul, Sfarsitul) si din cele doua planuri narative (planul taranimii si planul intelectualitatii). Aceasta creatie este realista prin verosimilitatea evenimentelor relatate, prin tipurile de conflict, prin veridicitatea personajelor si prin abundenta toponimelor (Carlibaba, Jidovita etc.). Observam pe parcursul romanului conflicte etnice si politice intre romsni si administratia maghiara, conflicte exterioare principale (Ion – George), dar si conflicte interioare (patima lui Ion pentru pamant). Acest roman este unul de tip obiectiv, cu un narator omniscient, omniprezent si o naratiune la persoana a III-a, cu focalizare zero si viziunea dindarat. 
   Subiectul operei se desfaşoara pe doua planuri narative alternante: unul se bazeaza pe o problematica sociala (dublata de una erotica), avsnd in centrul sau destinul lui Ion, iar celalalt plan se bazeaza pe o problematica nationala (problema identitatii nationale a romsnilor, in Ardealul aflat sub stapanire austro-ungara). Acesta are in centrul sau intelectualitatea satului si mai ales, destinul familiei Herdelea.
   Prima secventa narativa evoca imaginea horei. intr-o duminica a unei zile de vara, in curtea vaduvei lui Maxim Oprea, se afla toata suflarea satului Pripas. Asezarea oamenilor indica clasificarea lor din punct de vedere social, este o reprezentare concisa şi clara a lumii satului, a relatiilor sale. Satenii erau grupati in functie de vsrsta, interese, aspiratii si statut. Primarul satului si bocotanii formau un grup care nu interfereaza cu cel al taranilor asezati pe prispa. inca din aceasta secventa putem observa toate conflictele importante ale romanului. in ritmurile jocului, se intrezareste conflictul pus in evidenta de faptul ca lautarii asculta de Ion, desi acestia sunt platiti de George. Conflictul generat se finalizeaza cu bataia de la carciuma, in care invingator iese Ion. Un alt conflict prezent este cel erotic, Ion danseaza cu Ana (sunt vizibile gesturile tandre, dar fara reala afectiune, o compatimeste – tare-i slabuta si uratica, saraca de ea). De asemenea, aparitia lui Vasile Baciu declanseaza in sufletul lui Ion o sete de razbunare, deoarece acesta il jigneste, numindu-l hotule, fleandura, sarantocule. Pentru Ion, Florica este o ispita, dar
renunta momentan la ea, concentrandu-se pe dobandirea pamanturilor lui Vasile Baciu. O seduce pe Ana pe care o lasa insarcinata si astfel, tatal acesteia este nevoit sa fie de acord cu casatoria celor doi.
Atunci cand intra in posesia pamantului, tanarul se simte ca un urias, el saruta pamantul adorat, cu umilinta si voluptate. El iubeste huma cu patima, ca pe ochii din cap, ca pe mama si ca pe o ibovnica. Fara pamanturi, taranul se simte mic si slab ca un vierme. Nici moartea copilului sau Petrisor si nici sinuciderea Anei nu ii trezesc regrete lui Ion, deoarece acestia reprezinta pentru el cheia de obtinere a proprietatii asupra pamantului. 
   George Calinescu il considera pe erou o bruta care a batjocorit o fata, a impins-o la spanzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant. Nicolae Manolescu vede in acest personaj o bruta ingenua, o victima a fatalitatii biologice, un erou ce traieste in preistoria moralei.
   Pe parcursul romanului, protagonistul este caracterizat in mod direct, atat de narator, cat si de celelalte personaje. Maria Herdelea afirma ca Ion e baiat cumsecade, muncitor, e harnic, e saritor, e istet, iar preotul Belciug – esti un stricat si-un bataus, s-un om de nimic. Prin autocaracterizare, prin monologul interior reies framantarile tanarului – Ma molesesc ca o baba naroada. Parca n-as mai fi in stare sa ma scutur de calicie... Las`ca nu-i buna Anuta! As fi o natafleata sa dau cu piciorul norocului pentru niste vorbe...
   In relatie cu celelalte personaje, Ion denota aroganta si cruzime. Este aspru cu Ana, o seduce, apoi devine nepasator fata de aceasta, este violent cu George, nerespectuos cu Baciu. In plan afectiv, Ion traieste drama iubirii neimplinite. A fost nevoit sa renunte la iubirea pentru Florica, tanara ce simboliza frumusetea satului, pentru a se casatori cu Ana, bucurandu-se astfel de pamanturile tatalui sau. Ion este un personaj complex, a fost considerat de catre exegeti un erou stendhalian, deoarece poate fi analizat din mai multe perspective contrastante. Ana are un destin asemanator cu cel al femeii de la tara, aflate mereu sub tutela unei autoritati masculine (tatal, sotul). Are o viata trista, monotona, moartea fiind optiunea care ii poate asigura linistea. Preocupat exclusiv de setea lui de a avea pamant, Ion nu o mai percepe pe Ana ca pe o fiinta cu drepturi proprii la existenta şi aspiratii, ci doar ca pe un obiect, un instrument oarecare al ascensiunii sale, devenind inutil si impovarator cand scopul a fost atins. Dupa ce patima pentru pamant este astamparata, se manifesta glasul iubirii, ceea ce ii aduce in mod tragic sfarsitul.
   Stilul lui Rebreanu este de tip anticalofil, este un stil neutru, impersonal si ofera un limbaj regional autentic. Eugen Lovinescu afirma ca Ion este o treapta in procesul de obiectivare al literaturii romane, el se caracterizeaza prin vointa imensa, prin viclenia procedurala si inteligenta ascutita [...]. Formula lui Ion este ingramadirea unui fluviu curgator de fapte ce se perinda aproape fara inceput si fara sfarsit, fara o necesitate apreciabila, fara finalitate. E, negresit, o metoda lipsita de stralucire artistica si de stil [...].


Padurea spanzuratilor


   Romanul Padurea spanzuratilor este primul roman realist, obiectiv de analiza psihologica din literatura romana. Este o drama a identitatii plasata pe coordonatele destramarii Imperiului Austro-Ungar.
Drama lui Apostol Bologa implica atst un demers psihologic, cst si unul etico-politic. Aceasta opera reia tema tratata in nuvela Catastrofa, Bologa fiind un David Pop cu un caracter mult mai complex.
   Romanul nu este unul de propaganda nationalista, ci este o drama personala. Personajul are o constiinta confuza, tulbure pe tot parcursul actiunii; el este o imagine in jurul careia se contureaza toate fazele de imbolnavire ale sufletului. La fel ca in romanul Ion, observam tot o constructie circulara – creatia
debuteaza si se incheie cu scena executarii prin spsnzurare. Aceasta scena-cheie, imaginea lui Svoboda, este cea care declanseaza criza de constiinta a lui Apostol Bologa si care va fi evidenta pe tot parcursul
actiunii.
   Opera a fost publicata in anul 1922, structurata in patru parti si cu un fir epic sinuos, bazat pe retrospectie. Scriitorul marturisea ca in scrierea acestui roman a fost inspirat din destinul tragic pe care l-a
avut fratele sau, Emil Rebreanu. A fost acuzat de crima si spionaj, apoi a fost executat prin spsnzurare.
   Criticul George Calinescu considera opera ca fiind un roman psihologic, monografia incertitudinii chinuitoare, in afara de orice consideratii politice. Intamplarile operei sunt relatate la persoana a III-a, fiind prezent un narator omniscient, obiectiv. Spatiul este unul real (targusorul Parva, spitalul, frontul), dar si unul imaginar, evidentiat prin zbuciumul sufletesc al personajului. Apostol Bologa, un intelectual cu studii filosofice, era ofiter in armata austro-ungara. A fost de acord cu inrolarea sa ca ofiter in armata, din orgoliu, pentru a-i arata iubitei sale, Marta, puterea si atributiile sale de ostas. Decizia luata va contribui, in final, la degradarea sa morala, la obsesie, la starea de angoasa chinuitoare, lucruri care ii vor aduce sfarsitul.
   In ceea ce priveste viata personala, este destul de hotarat, se desparte de Marta, rupe logodna, atunci cand o vede in compania unui ofiter maghiar si se indragosteste de o fata simpla, cu o conditie materiala precara, Ilona, fiica unui gropar. 
   Odata cu vestea pe care i-o da Klapka, aceea ca vor trece la lupta pe teritoriul romanesc, in Transilvania, se trezeste in sufletul sau nelinistea, iubirea fata de identitatea nationala. Pentru el conta iubirea fata de natiune, fata de Dumnezeu si de credinta. Tot atunci, incepe sa aiba indoieli cu privire la decizia luata in cazul lui Svoboda.
   In incipitul romanului se descrie atmosfera sumbra a anotimpului toamna, din perioada Primului Razboi Mondial, avand ca nucleu imaginea spanzuratorii – spanzuratoarea noua si sfidatoare intindea bratul cu streangul spre campia neagra... Facand parte din completul de judecata al Curtii Martiale si considerand ca isi indeplineste datoria fata de stat, Apostol Bologa ia parte la executia unui sublocotenent. Acesta este momentul cand se descopera pe sine, privirea locotenentului, ochii acestuia il fascineaza, iar imaginea spanzuratorii ii dadea impresia ca se sufoca.
   Prin autocaracterizare, prin monologul interior, protagonistul isi spunea – Eu insumi, desi sint o fire excesiv de sovalitoare, de data aceasta am constiinta pe deplin impacata, absolut pe deplin... Simtea ca nu poate rezista presiunii pe care o avea istoria asupra sa, constientizeaza ca decizia pe care a luat-o nu a fost alegerea sa, ci i-a fost impusa de o anumita conjunctura. Moartea lui Bologa ilustreaza eroismul sau, simbolizeaza setea de libertate si dragostea fata de popor. Venirea mortii ii ofera mintii si sufletului sau ascensiunea spre fericire, spre absolut.
   In Arca lui Noe, Nicolae Manolescu afirma ca Apostol Bologa este un suflet patetic si un iluzionist perpetuu, ce se afla intr-o permanenta stare de urgenta sufleteasca.
   Eugen Lovinescu detecteaza in misticismul eroului o influenta a literaturii rusesti. Conversiunea lui Apostol Bologa nu e, de asemeni, opera unei deliberari rationale, ci termenul ultim al actiunii fortelor mistice dezlantuite in sufletul eroului, ecou intarziat al viziunilor religioase din copilarie.
   Prin citatul lui Manolescu, se contureaza stilul pe care il adopta autorul in operele sale. Rebreanu marturisea ca pe el nu-l intereseaza sa fotografieze, ci vrea sa cuprinda esenta vietii, misterul, ceea ce este esential. Modernistul nu are un vocabular specific, aparte, lexicul sau are o usoara coloratura ardeleneasca si adopta un stil anticalofil, cenusiu. A avut ambitia de a compune o fresca a vietii romanesti, venind cu o alta viziune a satului fata de cea idilic samanatorista. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.    


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


A. Propozitia subordonata atributiva constituie intr-o fraza realizarea propozitionala a atributului. Acesta poate fi realizat prin propozitie relativa si propozitie conjunctionala. Regentii acestei subordonate pot fi un substantiv comun, propriu sau un substitut al acestuia (numeral, pronume). Elementele de relatie care introduc aceasta subordonata sunt:
→ Pronume relative/interogative: care, cine, ce, cat, cui;
→ Adjective pronominale relative si relative – interogative: care, ce cat;
→ Pronume si adjective pronominale nehotarste cu valoare relativa: oricine, orice, oricare;
→ Conjunctii: sa, ca...sa, ca, daca, cum ca, precum ca.
   In ceea ce priveste topica, aceasta subordonata sta intotdeauna dupa elementul regent. Propozitiile atributive relative pot fi izolate (nonrestrictive), marcate grafic prin virgula sau prin linie de pauza si neizolate (restrictive).
Exemple:
1) Ne adresa mereu intrebarea1/daca am citit critica literara2/.
2) Copilul1/care venea prin padure2/ne-a adus fructe de padure/.
3) Acestia sunt oamenii1/care te-au sunat anul trecut2/.
4) Noi1/care nu credeam asta vreodata,2/am ramas impresionati la aflarea adevarului1/.


B. 1. Fragmentul citat este un tip de text literar. Observam urmatoarele aspecte: mesajul se transmite prin mijloace artistice si retorice, sunt prezente cuvinte din toate registrele de limbaj (neologic, regional, colocvial), este creata o lume fictionala si are un caracter subiectiv, expresiv. Scopul acestuia este acela de a atrage cititorul si de a-i stimula emotiile, fara intentia de a informa.
2. In text, intalnim: diftongul – frumoasa si triftongul – locuiau.
3. Termenul oarecare s-a format prin compunere prin sudura, oare+care, iar termenul frumusica s-a format prin derivare, de la cuvantul de baza frumos si sufixul diminutival -ica.
4. Parea vioaie – predicat nominal, orfane – atribut adjectival.
5. Ca sa nu stea neocupata1/ si cum avea voce frumoasa,2 /se inscrisese pentru canto la Conservator 3/.
P1 – propozitie subordonatoare circumstantiala de scop
Vreau1/sa aleg 2/. P2 – propozitie subordonatoare completiva directa


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 


A. Aceasta activitate de invatare se va desfasura la clasa a VII-a si va avea drept scop identificarea si recunoasterea numeralelor. Pe parcursul lectiei, elevii trebuie sa-si aminteasca care sunt tipurile de numerale
pe care le-au invatat in clasele anterioare si sa identifice categoriile prezente in textul-suport. De asemenea, ei vor fi capabili sa observe cazurile, functiile sintactice si posibilitatile combinatorii ale numeralului. In ceea ce priveste strategia didactica, se vor utiliza urmatorele metode si procedee: conversatia catehetica, conversatia euristica, metoda brainstorming, explicatia, analiza si invatarea prin descoperire. Ca mijloace educationale se vor utiliza fise cu un text la prima vedere si tabla, iar ca forme de organizare a activitatii elevilor va fi prezenta activitatea individuala. 


Desfasurarea lectiei 


Evocarea
In prima parte a lectiei, profesorul va aplica metoda brainstorming (timpul alocat va fi de zece minute).
Acesta va realiza o schema pe tabla, in centrul careia va scrie Numeralul. Pentru a putea completa ciorchinele, elevii sunt determinati, prin intermediul conversatiei catehetice, sa-si aminteasca tipurile
de numeral invatate. 

Cardinal:doi, trei,cinci etc.NUMERALUL  Ordinal:al doilea, primul etc.


Profesorul va scrie subiectul lectiei pe tabla, Numeralul. Le va explica elevilor competentele propuse, apoi se va trece la lecturarea fragmentului de pe fisele date (trei minute). Dupa ce elevii citesc textul, profesorul le propune sa identifice numeralele din text, sa-si aminteasca definitia acestei parti de vorbire si categoriile gramaticale care apartin acesteia. Dupa recapitulare, elevii vor fi capabili sa analizeze numeralele sintactico-morfolgic, dupa modelul scris pe tabla.


Continutul lectiei
Numeralul este partea de vorbire flexibila care exprima numarul propriu-zis, determinarea numerica a obiectelor sau ordinea lor prin numarare.
✥ Tipurile de numerale:
1. CARDINALE:
→ Numerale cardinale propriu-zise:
   Simple: doi, trei, zece;
   Compuse: alaturate (douazeci si cinci) si sudate (treisprezece);
→ Numerale colective: amandoi, tustrei;
→ Numerale multiplicative: intreit, inzecit;
→ Numerale fractionare: o patrime, o optime;
→ Numerale distributive: cate doi, cate trei;
→ Numerale adverbiale: de cinci ori, de doua ori.
2. ORDINALE:
→ Numerale ordinale propriu-zise: al treilea, al cincilea, al unsprezecelea;
→ Numerale ordinale adverbiale: prima data, a sasea oara. 


✥ Posibilitatile combinatorii ale numeralului:
Numeralul poate avea valoare:
Adjectivala, atunci cand califica din punct de vedere numeric un substantiv pe care il insoteste – Trei fete merg la magazinul de langa noi.
Pronominala, atunci csnd numeralul cardinal si ordinal inlocuiesc un substantiv la care adauga sensul lor numeric: Trei dintre ei a venit la piscina, Al doilea dintre membri a fost la restaurantul chinezesc.
Substantivala, atunci cand apare in texte de matematica: Cinci plus trei fac opt si in tiparul [substantiv + numeral]: Maria se afla in biroul 27 (douazeci si sapte). 


✥ Functii sintactice ale numeralului:
→ Subiect: Cinci dintre elevi fac parte din corul scolii.
→ Nume predicativ: In magazin sunt sase.
→ Complement direct: L-am intalnit pe al doilea la cinema.
→ Complement indirect: I-am dat cadoul primului care a venit.
→ Complement prepozitional: Se bazeaza pe al doilea la conferinta.
→ Atribut: Obiectele celor doua sunt in biblioteca din camera.
→ Circumstantial de loc: Am mers la al zecelea.
→ Circumstantial de mod: Tu ai procedat ca primul.


Organizarea colectivului
   Profesorul va imparti fise de lucru cu textul. Pentru lectura textului se vor acorda trei minute, apoi se vor identifica toate numeralele prezente in textul dat. Pe baza conversatiei euristice, acestia raspund intrebarilor profesorului, identifica numeralele din text si vor analiza pe rand cate un numeral. Elevii au fost antrenati in procesul de predare-invatare, au avut ocazia sa-si dezvolte competentele lingvistice. 
Comunicarea deschisa cu profesorul si cu restul colegilor ofera posibilitatea de a se ajunge la performanta. Pe parcursul orei, profesorul a oferit aprecieri verbale si a facut observatii acolo unde a fost cazul. Pentru asigurarea feedback-ului, profesorul verifica rapid, cu ajutorul intrebarilor, intelegerea si insusirea cunostintelor de catre elevi, apoi vor primi ca tema analiza sintactico-morfologica a unor numerale pe care le vor identifica intr-un alt text. 


B. Evaluarea activitatii didactice
Evaluarea activitatii didactice a elevilor se poate realiza, astfel:
I. Alegeti raspunsul corect:
1. Numeralul din propozitia – Ele sunt cate trei pe banca are functia sintactica de:
a) Nume predicativ 
b) Subiect
c) Atribut
2. Numeralul din propozitia – Discutia cu cate doi dintre ei a fost interesanta are functia sintactica de:
a) Subiect
b) Atribut
c) Circumstantial de mod
3. Numeralul din propozitia – Am procedat ca al doilea la concurs are functia sintactica de:
a) Complement direct
b) Circumstantial de mod
c) Circumstantial de scop
4. In propozitia Am jucat impotriva celei de-a doua, numeralul se afla in cazul: 
a) Acuzativ
b) Dativ
c) Genitiv
5. In propozitia Gestul este pentru prima, numeralul se afla in cazul:
a) Nominativ
b) Acuzativ
c) Dativ
Cheia exercitiului: 1a, 2b, 3b, 4c, 5b. 


II. Completatii spatiile punctate cu termenii potriviti:
a) Cand insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si ….., numeralul are valoare ..…, iar functia sintactica este de ..... .
b) Cu valoare adjectivala, numeralele de la ….. se leaga direct de substantiv.
c) De la numeralul ….. se formeaza celelalte numerale.
d) Numeralele cu valoare adverbiala au functia sintactica de …. .
e) Numeralul alcatuit din numeral cardinal, precedat de prepozitia de si urmat de substantivul ….. se
numeste numeral ….. .
f) Numeralul o jumatate se numeste ….. .
g) Numeralul prima data se numeste ….. . 


Cheia exercitiului: a) caz, adjectivala, atribut adjectival; b) 1 la 19; c) cardinal; d) circumstantial de mod; e) ori, adverbial; f) fractionar; g) adverbial.

 

Vezi subiectele si baremele de corectare din anii anteriori ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇


Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

 

Titularizare Limba si literatura romana 2021: subiecte si bareme de corectare EDU - 21.07.2021  

Subiecte titularizare Limba si literatura romana 2021
Barem de corectare titularizare Limba si literatura romana 2021

Titularizare Limba si literatura romana 2020: subiecte si bareme de corectare EDU - 29.07.2020 

Subiecte titularizare Limba si literatura romana 2020
Barem de corectare titularizare Limba si literatura romana 2020

Titularizare Limba si literatura romana 2019: subiecte si bareme de corectare EDU -  17.07.2019

 

Subiecte titularizare Limba si literatura romana 2019
Barem de corectare titularizare Limba si literatura romana 2019