Iti oferim Titularizare PDF
Vrei ultimele modificari din Titularizare?
Iti oferim GRATUIT Raportul special
"Noutati la examenul de TITULARIZARE - 15 Modele de Teste rezolvate"!
Vei primi si ultimele noutati din Newsletterul Titularizare
Programa titularizare Arte Vizuale 2025: Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica
PROGRAMA PENTRU
ARTE VIZUALE
(EDUCATIE PLASTICA / EDUCATIE VIZUALA / EDUCATIE ARTISTICA)
NOTA DE PREZENTARE
Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante urmareste afirmarea unor competente profesionale prin aprofundarea unor concepte si orientari cu privire la educatia artistica inteleasa ca activitate creativa specifica si interdisciplinara de formare a tinerei generatii. La examenul de ocupare a posturilor vacante in invatamantul preuniversitar se au in vedere atat insusirea temeinica si completa a continutului teoretic pe care il presupune limbajul vizual, istoria artelor vizuale, cat si constientizarea functiilor lui practice, gramaticale si de tehnologie artistica. Cadrele didactice care se prezinta la concursul de titularizare sunt, in general, absolventi de doar cativa ani ai institutelor de invatamant superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie sa ateste urmatoarele:
- stapanirea cunostintelor generale din stiintele educatiei asimilate in facultate, cu accent pe aplicatiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de invatamant, creativitate);
- aplicarea creativa a informatiilor din didactica specialitatii dobandite anterior si imbogatite prin experienta de catedra (limbaj plastic, notiuni de gramatica a vizualului, tehnici artistice);
- preocupari de optimizare si ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a continutului programei scolare in functie de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor;
- calitatea documentarii privind zone ale vizualului de interes in scoala actuala: comunicare vizuala, vizualul in media sociala, mass-media, moda, publicitate etc.;
- demonstrarea unor capacitati de descoperire a mijloacelor si cailor specifice de cultivare si stimulare a creativitatii.
Caracterul integrator si multicultural al actiunilor reprezentative pentru disciplina Educatie plastica este dezvoltat in cadrul mai larg al demersului metodic. Invatarea in arta fiind gramaticala si tehnologica (si, doar in acest sens, operationala), punerea in aplicare a acestui continut implica, din partea profesorilor, motivatii de inovare si descoperire a unor strategii, modalitati tehnice, mijloace si forme active pentru stimularea creativitatii vizuale a elevilor.
Acesta este obiectivul fundamental al improspatarii informatiei de specialitate, psihopedagogice si metodologice si criteriul evaluarii muncii fiecarui cadru didactic, pe linia preconizata de reforma curriculara in curs de desfasurare in invatamantul romanesc de toate gradele.
Vezi si
Subiecte titularizare Arte vizuale: Modele de teste REZOLVATE si asigura-ti reusita la Examenul de titularizare! Click AICI pentru detalii si comenzi.
Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare invatamant primar - limba romana metodica limbii romane elemente de pedagogie scolara
Teste rezolvate PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA pentru examenul de Titularizare
Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR
COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC IN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE – ARTE VIZUALE
- Competente in aplicarea unor principii si metode de comunicare educationala.
- Competente in domeniul teoriei, metodologiei si practicii evaluarii.
- Competente in domeniul didacticii limbajului de specialitate.
- Competente legate de afirmarea propriei personalitati, dorinta de evolutie individuala si profesionala continua.
- Competenta in elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale si/sau comune.
- Competente de a concepe curriculum la decizia scolii.
- Competente in structurarea si argumentarea propriilor atitudini estetice fata de fenomenul cultural artistic.
- Competente in utilizarea tehnologiilor informationale specifice comunicarii vizuale.
1. TEMATICA DE SPECIALITATE
ELEMENTE DE LIMBAJ SI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICA, COMPOZITIA PLASTICA SI DECORATIVA, TEHNICI SI PROCEDEE DE LUCRU.
A. Elemente de limbaj plastic
1. Definire, clasificare si ipostaze ale elementelor de limbaj plastic.
2. Potentele constructive si de expresie ale elementelor limbajului plastic.
3. Amplificarea posibilitatilor expresive ale elementelor de limbaj obtinuta prin diversificarea procedeelor tehnice.
B. Mijloace de expresie plastica
1. Problematica mijloacelor de expresie plastica in artele vizuale.
2. Contrastul, tipuri de contraste, procedee de realizare;
3. Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare;
4. Contributia ritmului (pozitie, directie miscare) in reprezentarea expresiva si decorativa a spatiului plastic;
5. Studiul gamelor cromatice in realizarea armoniei si unitatii compozitionale;
6. Contrastele de linie, forma, culoare si valoare si rolul lor in organizarea compozitiilor cu unul sau mai multe centre de interes.
C. Compozitia
1. Compozitia, modalitate de organizare a suprafetei sau spatiului si utilizare a elementelor si a mijloacelor de expresie intr-un sistem unitar echilibrat si armonios;
2. Tipuri de compozitie;
3. Structuri compozitionale organizate pe baza raportului armonic al sectiunii de aur;
4. Studiul structurilor naturale, interpretarea si organizarea lor in compozitie;
5. Probleme ale unitatii si echilibrului in compozitia dinamica a formelor;
6. Expresii plastice si decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adaugare;
7. Amplificarea posibilitatilor expresive ale elementelor de limbaj obtinuta prin diversificarea procedeelor tehnice.
8. Problematica reprezentarii si sugerarii spatiului tridimensional, a volumului in plan, prin diferite mijloace de expresie valorica si cromatica;
D. Tehnici.
1. Tehnici de desen abordabile in invatamantul de cultura generala: desenul in creion, in carbune, in creioane colorate, in crete colorate, in penita, in pensula, laviul; materiale si instrumente folosite;
2. Tehnici de gravura abordabile in invatamantul de cultura generala; utilizate in gravura fara acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravura, xilogravura, pointe seche, litografie; instrumentele si materialele folosite;
3. Tehnici de pictura; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarela, tempera, tempera in emulsii, guasa, acrilice, pictura pe sticla, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca,
mozaicul, tapiseria;
4. Tehnici de modelaj - modelarea in lut sau plastilina a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de inaltime, a unor forme in ronde-bosse, prin diferite procedee si cu instrumente adecvate; tehnici in arta decorativa – ceramica, textile, moda; Analiza imaginii – component fundamental a formarii culturii vizuale;
5. Spatiul muzeal si expozitional resursa complexa de analiza si creatie;
6. Vestimentatia; modelarea imaginii umane, prin mijloace specifice.
7. Probleme ale publicitatii prin imagine vizuala.
8. Particularitati tehnice si de limbaj in spectacolul de animatie.
9. Probleme ale receptarii mesajului artistic in artele cinetice, citirea compozitiei cinetice in teatru si film;
10.Analiza comparativa a mijloacelor de realizare a expresiei in teatru si film.
2. ISTORIA ARTEI UNIVERSALE SI ROMANESTI
A. ISTORIA ARTEI UNIVERSALE
Arta in Grecia antica: contextul istorico-cultural, etapizare, caracteristici, reprezentati si lucrari consacrate.
Arta Romei antice. contextul istorico-cultural, etapizare, caracteristici, reprezentati si lucrari consacrate.
Arta Evului Mediu: Occident, Bizant si Tarile Romane: constructiile cu caracter religios si decoratia sculpturala si picturala a acestora.
Renasterea: conditii istorico-culturale, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice (arta lui: Sandro Botticelli, Filippo Brunelleschi, Donatello, Paolo Ucello, Masaccio, Piero della Francesca, Andrea Mantegna, Andrea del Verrocchio, Giovanni Bellini, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Giorgione, Rafaello Sanzio, Tiziano Vecellio, Jan van Eyck, Hieronymus Bosch, Pieter Brueghel, Mattias Grünewald, Albrecht Dürer, Lucas Cranach, Hans Holbein etc.)
Manierismul: conditii istorico-culturale, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice (arta lui: Benvenuto Cellini, Jacopo Tintoretto, Paolo Veronese, El Greco etc.)
Barocul si Rococo: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice si decorative (arta lui Caravaggio, Francisco de Zurbaran, Diego Velasquez, Nicolas Poussin, Georges de la Tour, Peter Paul Rubens, Rembrandt, Johannes Vermeer, Gian Lorenzo Bernini etc.)
Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea in Franta: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice si decorative (arta lui Nicolas Poussin, Charles Le Brun etc.)
Neoclasicismul si Revolutia franceza. Stilul Empire: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice si decorative (arta lui: Jean Baptiste Pigalle, Antoine Watteau, Antonio Canaletto, Thomas Gainsborough, Francesco Goya, Louis David, Jean-Auguste Dominique Ingres etc.)
Romantism: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice si decorative (arta lui: Theodore Gericault, Eugene Delacroix, William Turner, John Constable etc.)
Realismul: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice si decorative (arta lui: Camille Corrot, Jean Francois Millet, Honore Daumier, Gustave Courbet, etc.)
Impresionism, postimpresionism, neoimpresionism in arta europeana: contextul istoricocultural, caracteristicile curentelor, artele plastice si decorative (arta lui: Claude Monet, Edgar Degas, PierreAugust Renoir, Camille Pissaro, Auguste Rodin, Georges Seurat, Paul Cezanne, Vincent van Gogh, Paul Gaugain, Paul Signac etc.)
Arta secolului XX: conditii istorico-culturale, caracteristicile curentelor, artele plastice si decorative in:
• Simbolism (arta lui: Odilon Redon, James Ensor, Gustav Klimt)
• Art Nouveau, Secession, Jugendstil, Arta 1900 (arta lui: Antonio Gaudi, Gustav Klimt, Henri de Toulouse-Lautrec, Egon Schiele, Alfons Mucha, Pierre Bonnard),
• Cubism (arta lui: Pablo Picasso, Georges Braque, Robert Delaunay),
• Fovism (arta lui Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck),
• Dadaism (arta lui: Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray),
• Futurism (arta lui: Umberto Boccioni, Giacomo Balla, Carlo Carra),
• Expresionism (arta lui: Ernst Ludwig Kirchner, Oskar Kokoschka, Vasili Kandinsky, Franz Marc, Amadeo Modigliani, Otto Dix, Emil Nolde, Edward Munch),
• Arta abstracta (arta lui: Vasili Kandinsky, Paul Klee, Piet Mondrian, Juan Miro, Kazimir Malevici, Alexander Rodchenko, Victor Vasarely)
• Suprarealism (arta lui: Giorgio de Chirico, Rene Magritte, Salvador Dali, Frida Kahlo, Alberto Giacometti etc),
• Noul realism (arta lui: Georgia O’Keefe, Diego Rivera, Edward Hopper),
• Expresionism abstract (arta lui: Jackson Pollock, Willem de Kooning, Lucio Fontana, Frank Stella, Mark Rothko etc.)
• Arta Pop (arta lui: Robert Rauschemberg, Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Lucian Freud, David Hockney, Francis Bacon, Chuck Close)
• Arta conceptuala (arta lui: Sol LeWitt, Joseph Beuys, Joseph Kosuth, Nam June Paik, Christo si Jeanne-Claude, Richard Serra, Yoko Ono)
• Postmodernism (arta lui: Cindy Sherman, Jean-Michel Basquiat, Keith Haring, Anselm Kiefer, Jeff Koons, Damien Hirst, Ai Weiwei, Marina Abramovici, Yayoi Kusama Gilbert & George, Diane Arbus, Christian Boltanski, Nan Goldin, Jasper Jones, Anish Kapoor, Arnulf Rainer etc.);
B. ISTORIA ARTEI ROMANESTI
Primele manifestari artistice pe teritoriul romanesc: picturile din paleolitic si neolitic, ceramica veche-caracteristici de forma, cromatica si ornamentatie, arta geto-dacica in perioada secolului I i.H – I d.H, arta daco-romana vestigii arheologice ale unor manifestari artistice, inceputurile artei crestine pe teritoriul romanesc- bazilici si obiecte de cult.
Monumente de arhitectura, ansambluri picturale si opere de arta reprezentative ale perioadei medievale romanesti: cristalizarea unor stiluri arhitectonice bisericesti tipice, pictura murala – ansambluri si scoli, metaloplastia, artele textile, miniatura si primele tiparituri romanesti.
Arta romaneasca in secolele XVIII-XIX: evolutia portretului ca gen pictural de sine statator, afirmarea tendintelor realiste in pictura, stilul brancovenesc in arhitectura civila si bisericeasca, barocul si arhitectura civila in Tarile Romane.
Orientari culturale si artistice in arta romaneasca a secolului al XIX-lea – arhitectura, sculptura (arta lui: Karl Storck, Ion Georgescu, Stefan Ionescu-Valbudea), pictura (arta lui: Constantin Daniel Rosenthal, Constantin Lecca, Carol Popp Szathmary, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian).
Personalitati ale artei moderne romanesti in secolul al XX-lea (arta lui: Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Oscar Han, Romulus Ladea, Octav Bancila, Francisc Sirato, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Jean Al. Steriadi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Constantin Baraschi, Gheza Vida, Stefan Szony, Geta Bratescu, Horia Bernea, Hans Mattis-Teutsch, Aurel Ciupe, Ana Lupas, Cella Neamtu etc.)
BIBLIOGRAFIE
Tematica de specialitate; istoria artei universale si romanesti
1. Achitei, Gh., Arta si experienta, Ed. Albatros, Bucuresti, 1974
2. Achitei, Gh., Frumosul dincolo de arta, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1988
3. Antal, F., Clasicism si romantism, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1971
4. Argan, G. C., Arta moderna, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1982
5. Arnheim, R., Arta si perceptia vizuala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2011
6. Arnheim, R., Forta centrului vizual, Ed. Polirom, Bucuresti, 2012
7. Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1970
8. Bayard Pierre, Cum se amelioreaza operele ratate, Ed. Art, Bucuresti, 2009
9. Berence,F., Renasterea italiana, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1969.
10. Berger John, Feluri de a vedea, Ed. Vellant, Bucuresti, 2018
11. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1975;
12. Berlogea, Ileana, Teatrul si societatea contemporana, Editura Meridiane, 1985
13. Bloch, R., Roma si destinul ei, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1985.
14. Bode, W von, Maestrii picturii olandeze si flamande, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1974.
15. Bonnrad, A., Civilizatia greaca, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967.
16. Bouleau, M., Geometria secreta a pictorilor, Editura Meridiane, 1978
17. Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactica si Pedagogica, 2004 – 2011
18. Bourdieu Pierre, Regulile artei, Ed. Art, Bucuresti, 2012
19. Biciusca Florin, Geometria simbolica, Ed. Paidea, 2008
20. Brion, M., Arta abstracta, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1972;
21. Brion, M., Pictura romantica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1972
22. Burke, E., Despre sublim si frumos, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981
23. Carabas Irina, Realismul socialist cu fata spre trecut. Institutii si artisti in Romania: 1944-1953, Ed. Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2017
24. Carneci Magda, Artele plastice in Romania 1945-1989 Cu o addenda 1990-2010, Ed. Polirom, Bucuresti, 2013
25. Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973
26. Cristea, M., Sistemul educational si personalitatea. Dimensiunea estetica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995.
27. Dabner David, Design grafic. Principiile si practica designului grafic, Ed. Rao, Bucuresti, 2005
28. Danto, A. C, Transfigurarea locului comun, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2012
29. de Micheli, M., Avangarda artistica a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1968
30. Delvoye, C., Arta bizantina, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1976.
31. Duby, G., Arta si societatea, 980–1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucuresti, 1987.
32. Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrico-plastice, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1984;
33. Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectiva artistica, vol. I, NOI Media Print, 2007;
34. Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumusetii, Bucuresti, Editura RAO, 2006;
35. Eco, Umberto (coordonator), Istoria uratului, Bucuresti, Editura RAO, 2007;
36. Elsen, A., Temele artei (vol. I si II), Ed. Meridiane, Bucuresti, 1983
37. Enescu, Theodor, Scrieri de arta, Stefan Luchian si spiritul modern in pictura romaneasca, editie ingrijita de Ioana Vlasiu, Bucuresti, Editura Meridiane, 2000
38. Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1970
39. Fleming, W., Arte si idei (vol. I si II), Ed. Meridiane, Bucuresti, 1983
40. Florian, M., Metafizica si arta, Ed. Echinox, Cluj, 1992
41. Flusser, Vilem, Pentru o filosofie a fotografiei. Texte despre fotografie, Cluj-Napoca, Idea Design and Print, 2003;
42. Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Pitesti, Editurii Paralela 45, 2005;
43. Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1975.
44. Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucuresti, 1972.
45. Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969
46. Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucuresti, 1975.
47. Hasan, Yvonne, Paul Klee si pictura moderna, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1999;
48. Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1988;
49. Heinzel Tincuta, Arta, spatiu si memorie in epoca digitala, Ed. Paidea, 2009
50. Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973.
51. Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981
52. Iacob Bogdan Teodor, De la patos la cinism. Atitudini artistice moderne si contemporane in fata istoriei, Ed. Eikon, 2013
53. Joly, Martine, Introducere in analiza imaginii, Editura All,1998
54. Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Ed. Biblioteca Nationala a Romaniei, Bucuresti, 2008
55. Kandinsky W., Spiritualul in arta, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1994;
56. Kessler Erwin, ceARTa, Ed. Nemira, Bucuresti, 1997
57. Kessler Erwin, X:20 – O radiografie a artei romanesti dupa 1989, Ed. Vellant, 2013
58. Kiraly, Aurora (coordonator), Fotografia in arta contemporana. Tendinte in Romania, dupa 1989, Ed. Unarte, Bucuresti, 2006;
59. Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1983
60. Lazarescu, L., Pictura in ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996
61. Lhote, A., Tratate despre peisaj si figura, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1969.
62. Lutzeller, H., Drumuri spre arta (vol. I si II), Ed. Meridiane, Bucuresti, 1986
63. Masek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986
64. Manescu, Mihail, Mental si senzorial – identitate vizuala in secolul XX, Bistrita, Editura Aletheia, 2006;
65. Millet Catherine, Arta contemporana: istorie si geografie, Ed. Vellant, Bucuresti, 2017
66. Nanu, Adina, Arta pe om, Editura Compania, 2001
67. Nanu, Adina, Arta, stil, costum, Editura Meridiane, 1976
68. Nanu, Adina, Barbatul si moda, Editura Polirom, Iasi, 2010
69. Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002
70. Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1985-1986.
71. Panofsky, E., Renastere si renasteri in arta occidentala, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1974
72. Pareyson, L., Estetica. Teoria formativitatii, Ed. Universul, Bucuresti, 1977
73. Pavel, Amelia, Pictura romaneasca interbelica. Un capitol de arta europeana, Editura Meridiane, 1996
74. Pepino, C., Automate, idoli, papusi, Editura Alma Galati, 1998
75. Petrovici, V., Lumina si culoare in spectacol, Editura Albatros, 1974
76. Plesu, A., Calatorie in lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1986
77. Popescu, T., Concepte si atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1983
78. Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, Bucuresti, Editura Coresi, 2005;
79. Prut, C., Dictionar de arta moderna, Editura Albatros, 1972
80. Read, H., Originea formei in arta, Ed. Universul, Bucuresti, 1971
81. Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1974
82. Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I si II, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1978;
83. Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucuresti, 1998.
84. Rosenkranz, K., O estetica a uratului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1984
85. K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art of the 20th Century, Taschen, 2005;
86. Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucuresti, 1981
87. Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevazutului. Elemente de teologie, estetica, tehnica, Bucuresti, Editura Sofia, 2005;
88. Sontag Susan, Despre fotografie, Ed. Vellant, Bucuresti, 2018
89. Stoiciu, Florin, Materialitatea in gravura. Tehnici si maniere, Bucuresti, Editura Tehnica, 2007;
90. Stoiciu, Florin, Tehnici si maniere ale gravurii, Bucuresti, Ed. Polirom, 2010;
91. Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973
92. Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1978
93. Toma, Iulian –Dalin, Muzeul contemporan. Programe educationale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007
94. Vanoye, F. si Anne Goliot- Lete, Scurt tratat de analiza filmica, Editura All, 1995
95. Velescu C.R., Brancusi inedit – Insemnari si corespondenta, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004
96. Vlasiu, Ioana, Anii ’20. Traditia si pictura romaneasca. Bucuresti, Editura Meridiane, 2000
97. Zamfirescu, I., Istoria universala a teatrului, Editura pentru literatura universala, 1966 – 1970
98. Wong Regina, Arta minimalismului, Ed. Baroque Books & Arts, 2017
99. Woodford Susan, Looking at pictures, Ed. Thames & Hudson, Marea Britanie, 2018
100.**** Istoria artelor plastice in Romania, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1980.
101.**** Istoria ilustrata a picturii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973.
102.**** Dictionar de arta – forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I , II, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1998
3. DIDACTICA SPECIALITATII
Educatia estetica – dimensiune integratoare a disciplinelor plastice in educatie.
- dimensiunile educatiei: delimitari conceptuale, tipologia dimensiunilor educatiei;
- educatia estetica: obiective, pricipii, metode si forme de realizare;
- creativitatea in lectia de educatie plastica: modalitati de dezvoltare a creativitatii, formarea gandirii critice, reflexive, autonome si creative.
Delimitari conceptuale in asimilarea gramaticii limbajului vizual.
- concepte esentiale: capacitate, abilitate, pricepere, deprindere, cunostinta procedurala, competenta si relatiile dintre ele - definitii, exemple;
- spontaneitate si algoritm (conventii) in asimilarea gramaticii vizualului;
- exprimarea plastica si cele trei campuri: gestic, vizual, mental (intelectiv);
- inteligenta emotionala si activitatile vizual – plastice.
Conceptul de alfabetizare vizuala si probleme metodice specifice asimilarii limbajului vizual.
- culoarea, limbaj prioritar in creatia copilului si in educatia plastica;
- evolutia figurii umane in creatia copiilor;
- particularitati de viziune si limbaj plastic in compozitiile elevilor preadolescenti si adolescenti;
- probleme metodice specifice diferitelor varste in insusirea notiunilor despre culoare, linie si forma spatiala- aprecieri si puncte de vedere personale;
Rolul, importanta si locul artelor plastice in sistemul de invatamant preuniversitar (gimnazial, liceal).
- principii didactice, obiectivele disciplinei, strategii, paradigme, aspecte interdisciplinare in predarea disciplinelor plastice;
- importanta si scopul instructiv-educativ al Educatiei plastice/Educatiei artistice/Educatiei vizuale ca obiect de invatamant;
Curriculumul scolar pentru disciplinele plastice.
- curriculum: definitie, evolutie, structura, componente structurale, modele curriculare, functii, tipologie, arii curriculare;
- produse curriculare: plan cadru, programe scolare, manuale, auxiliare didactice-delimitari conceptuale;
- competente cheie, competente generale, competente specifice: definitii, relatii, scop;
- finalitatile predarii disciplinelor plastice: ideal educational, scop educational, obiective educationale (profilul creatorului si consumatorului de arta);
- locul educatiei vizual-plastice in planurile de invatamant;
- invatamantul centrat pe elev si invatamantul centrat pe competente; situatia de invatare si experienta de invatare;
- tratare diferentiala si personalizata in scopul ocrotirii spontaneitatii native specifice fiecarui elev;
- lectia teoretica si activitatea practica de atelier-invatarea experientiala;
- comunicarea didactica: delimitari conceptuale, tipologie, functii, modele ale comunicarii;
- comunicarea prin imagine: compozitia vizual-plastica si lectura operei de arta- scheme compozitionale, tipologia compozitiilor plastice, centre de interes, cromatica, ecleraj, limbajul vizual-plastic (punct, linie, pata, forma, culoare);
- dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant, ca act de comunicare: caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev, tipuri de relatii;
- jocul metoda de invatare semidirijata: jocul didactic si jocul de creativitate- delimitari conceptuale;
- jocul didactic: definitie, functii, tipologie (de miscare, de dezvoltare socio-emotionala, de stimulare intelectuala), scopul, sarcina jocului, continutul si regulile jocului didactic; stimularea creativitatii si originalitatii plastice a elevilor prin: imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, combinari socante, deformari, divizari, aglutinari, decorarea lucrurilor, fiintelor, ideilor, sentimentelor, metoda rotirii plansei in jurul centrului ei sau lumea pe dos, metoda memoriei lucrurilor, metoda planselor colective, etc;
- procesul de invatamant: concept, caracteristici, componente, functii, forme;
- actiunile procesului didactic: predarea, invatarea, evaluarea- delimitari conceptuale, definitii, stiluri, caracteristici;
- valorificarea experientei proprii de atelier (artist plastic) in predarea-invatarea-evaluarea continuturilor plastice;
- lectia: principala forma de organizare a procesului de invatamant;
- tipologia lectiilor de arta, caracteristici, etape: lectia de desen dupa natura, lectia metodica, lectia de evaluare, lectia de desen din imaginatie si memorie.
- abordarea simultana a notiunilor teoretice si practice in asimilarea limbajului vizual in cadrul lectiei de arta.
- forme de organizare a activitatii didactice: clasificare, caracterizare, avantaje/dezavantaje si limite.
- abilitati practice de exprimare plastica (deprinderi): delimitari conceptuale, caracteristici;
- metode si strategii ale formarii abilitatilor practice (deprinderilor) de exprimare plasticainvatarea experientiala, metode bazate pe actiune, metode de explorare;
- instrumente, masini si materiale folosite pentru formarea si dezvoltarea abilitatilor practice la Educatie plastica/Educatie artistica/Educatie vizuala si in invatamantul de arta.
- obiectivele operationale: delimitari conceptuale, operationalizare;
- modele de operationalizare a obiectivelor: R. Mager si taxonomia lui Bloom;
- delimitari conceptuale, relatia competente generale – competente specifice – obiective operationale;
- programa scolara: structura, definirea si corelarea elementelor de structura a programei scolare, aplicare contextuala;
- planificarile anuale si proiectarea unitatilor de invatare: structura, functii;
- proiectul de lectie: definitie, obiective operationale, continuturi, activitati, structura, tipologie, rol;
- invatarea observationala, invatarea experimentala, invatarea prin exersare practica, invatarea prin analogie, invatarea intuitiva, invatarea prin deductie si descoperire, invatarea prin analizasinteza, invatarea prin joc, invatarea prin proiect, invatarea prin parcurgerea etapelor oricarui proces de creatie, invatarea prin cooperare;
- dezvoltarea sensibilitatii artistice a elevilor prin invatarea integrata, experientiala si activparticipativa;
- modernizarea mijloacelor de instruire-invatare utilizate in transmiterea notiunilor teoretice si practice -modalitati de integrare a resurselor TIC;
- resurse complexe de acumulare de cunostinte in specialitate, analiza, interpretare si creatie: spatiul expozitional si muzeal, proiectele de documentare, concursurile si olimpiadele scolare;
- definirea mijloacelor de invatamant, modalitati de integrare in procesul de predare- invatareevaluare, functii, tipuri de mijloace de invatamant si caracteristicile lor, mijloace tehnice de instruire.
- importanta utilizarii mijloacelor de invatamant pentru realizarea unei lectii de calitate;
- utilizarea tehnologiilor si a resurselor digitale – pentru a evidentia avantajele pe care digitalul le aduce in planul predarii-invatarii-evaluarii;
- strategia didactica, metoda didactica, procedeul didactic: delimitari conceptuale, tipologii, functii;
- metode didactice de predare-invatare a notiunilor si tehnicilor artistico-plastice in scoala: experimentul, exercitiul practic, demonstratia, observarea sistematica, studiul de caz, invatarea prin descoperire, investigatia, modelarea, demonstratia cu obiecte reale, demonstratia cu imagini, demonstratia grafica, proiectul, metoda lucrarilor practice, invatarea prin joc, invatarea prin simulatoare, invatarea cu ajutorul computerelor;
- eficienta si limitele diferitelor metode si procedee de studiu dupa natura in scoala: metoda modelarii (modelul in educatia plastica);
- tipologia exercitiilor si experimentelor practice desfasurate in orele de educatie plastica si in orele de atelier de specialitate;
Strategii, metode si tehnici didactice de stimulare si deblocare creative.
- exercitii, metode vizual-plastice de incalzire a mainilor, ochilor si a mintii imaginative, explorari vizuale formice, metode colective, metode structural- obiectuale;
- metode creative: spalarea picturilor, metoda petelor intamplatoare, metoda substitutiei, transpunerea atributelor de la un element la altul, metoda umbrelor colorate, metoda obiectelor imbracate/acoperite, metoda memoria lucrurilor, metoda punctelor unite cu linii, viziunea elastica a lumii, metoda descompunerii si aglutinarii cu alte elemente, metoda trecerii de la tridimensional la bidimensional si invers, metoda elementelor geometrice (Tangram), decorarea lucrurilor, fiintelor, ideilor, sentimentelor, metoda ochilor inchisi, origami abstract, metoda desenului pliat.
- definitia evaluarii, functiile acesteia, tipologia si rolul evaluarii in procesul de invatamant si in special in lectia de educatie plastica;
- metode de evaluare specifice lectiei de educatie plastica sau atelierului de arta: testul, portofoliu, proba de evaluare practica, proiectul, evaluarea dialogata, grile de reflectie, autoevaluarea, analiza de imagine;
- demonstrarea eficientei evaluarii in lectia de educatie plastica.
Didactica specialitatii
1. Ailincai, C., Gramatica formelor vizuale, Ed. Paralela 45, Bucuresti, 2000;
2. Anucuta, L., Anucuta, P., Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timisoara, 1997;
3. Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viata, Ed. Stiinta & Tehnica, Bucuresti, 1997;
4. Albu Gabriel, O psihologie a educatiei, Ed. Institutul European, Iasi, 2005;
5. Albulescu Ion, Catalano Horatiu, Sinteze de pedagogie generala, Ed. Didactica Publishing House, Bucuresti, 2020;
6. Antonesei, L., Introducere in pedagogie. Dimensiuni axiologice si transdisciplinare ale educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
7. Bocos, Musata-Dacia, Instruirea interactiva, Ed. Polirom, Iasi, 2013;
8. Ceobanu, Ciprian, Invatarea in mediul virtual, Ed. Polirom, Iasi, 2016;
9. Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007;
10. Cioca, Vasile, Imaginea si creativitatea vizual plastica, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007;
11. Cioca V., Jocul de-a / cu arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2019;
12. Chis, V., Pedagogia contemporana - Pedagogia pentru competente, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005;
13. Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996;
14. Cucos, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat si gradele didactice, Editura Polirom, 1998;
15. Danila, I., Pedagogia ludens – o alternativa educationala, in "Studii si cercetari stiintifice", Univ. Bacau, DPPD, seria Stiinte socio-umane (Psihologie-Pedagogie-Metodica), nr. 3, p. 32- 36, 2000;
16. Dulama, Maria Eliza, Dezvoltarea creativitatii si a abilitatilor practice, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2010;
17. Dulama Maria Eliza, Didactica axata pe competente, editia a 2-a, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2012;
18. Dulama Maria Eliza, Despre competente, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2011;
19. Dulama, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante. Teorie si practica, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008;
20. Dulama, Maria Eliza, Cum ii invatam pe altii sa invete, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2009;
21. Hardy, Tom (ed.), Art Education in a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006;
22. Huizinga, J., Homo ludens, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1998;
23. Ionescu, M., Chis, V. (coord.), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001;
24. Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Stiintifica, 1990;
25. Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, EDP, 1996;
26. Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2002;
27. Panisoara, I.-O., Comunicarea eficienta, editia a III-a, revazuta si adaugita, Editura Polirom, Iasi, 2006;
28. Panturu, S, Elemente de teoria si metodologia instruirii, Editura Universitatii "Transilvania", Brasov, 2002;
29. Philippe, W., Anne, C., Dominique, E., Psihologia desenului la copil, Ed. TREI., 2008;
30. Roco, Mihaela, Creativitate si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi, 2004;
31. Stan, Emil, Pedagogie postmoderna, Ed. Institutul European, Iasi, 2003;
32. Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucuresti, 2003;
33. Schiopu, U., Verza, E., Psihologia jocului, EDP, Bucuresti, 1976;
34. Toma, Iulian-Dalin, Arhiva romana de arte vizuale – ROVAA 2, Ed. Printech, Bucuresti, 2008;
35. Toma, Iulian-Dalin, Arhiva romana de arte vizuale – ROVAA 3, Ed. Printech, Bucuresti, 2009;
36. Toma, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educationale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;
37. **** Teorii ale limbajului. Teorii ale invatarii, Editura Politica, Bucuresti, 1988.
Nota:
Sunt obligatorii documentele scolare reglatoare valabile in anul scolar in care se sustine examenul: planuri-cadru, programe scolare, programele pentru examenele si evaluarile nationale, reperele metodologice si manualele cuprinse in Catalogul manualelor scolare, valabile in invatamantul preuniversitar in anul sustinerii examenului.
Teste rezolvate de matematica pentru reusita la examenul de titularizare
Vezi AICI numeroase exemple extrem de utile aprofundarii materiei >>