• Titularizare
  • Legislatie Examen Titularizare 2026

Programa titularizare Educatie muzicala si Educatie muzicala specializata 2026

PROGRAMA PENTRU
EDUCATIE MUZICALA
SI
EDUCATIE MUZICALA SPECIALIZATA  

NOTA DE PREZENTARE

Programa de fata se adreseaza absolventilor institutiilor de invatamant superior artistic care vor desfasura activitati didactice in cadrul ariei curriculare arte – disciplina educatie muzicala din invatamantul de cultura generala si disciplinele din cadrul educatiei muzicale specializate din invatamantul vocational cu profil artistic, specializarea muzica, dupa cum urmeaza: ansambluri vocale si instrumentale, arta vocala (canto clasic si canto popular), muzica instrumentala (pian, vioara, viola, violoncel, contrabas, chitara, harpa, flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, trompeta, corn, trombon, tuba), studii muzicale teoretice (teoria muzicii, forme si genuri muzicale, armonie, contrapunct, elemente de folclor), muzica de jazz-muzica usoara/divertisment, corepetitie.
La elaborarea programei au fost luate in considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continua din cadrul departamentelor de pregatire didactica si de specialitate din cadrul universitatilor si facultatilor de arta si nu in ultimul rand, opiniile unor profesori cu o bogata experienta didactica si artistica.
Datorita caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie sa faca demonstratia ca are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingator; de aceea, cadrele didactice care vor preda discipline din cadrul educatiei muzicale specializate sustin inaintea probei scrise si o proba practica in specialitatea pentru care s-au pregatit conform Metodologiei de concurs si a Centralizatorului pe specialitati. Astfel, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din invatamantul preuniversitar consta in sustinerea a doua probe:
a) proba practica (conform anexei la Metodologia de mobilitate a personalului didactic si a Centralizatorului privind disciplinele de invatamant, domeniile si specializarile);
b) proba scrisa compusa din disciplinele prezentate la inceputul fiecareia dintre cele doua specializari, respectiv Educatie muzicala si Educatie muzicala specializata.  

Prezenta programa are in vedere:
- aprofundarea pregatirii de specialitate corespunzatoare competentei didactice a profesorului de educatie muzicala sau educatie muzicala specializata;

- actualizarea bazei teoretice si practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leaga de realizarea educatiei muzicale in invatamantul de cultura generala si de specialitate;
- corelarea continuturilor de specialitate cu disciplinele din planul cadru prevazut in curriculum- ul national in vigoare;
- aplicarea didacticii specialitatii in activitatea la clasa, tinand cont de ciclurile curriculare, dar si de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din scolile si liceele de specialitate;
- dezvoltarea capacitatilor de interpretare intra, inter si transdisciplinare a continuturilor si de formare a unei culturi curriculare;
- valorificarea continuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurata, prin organizarea unor activitati de invatare centrate pe nevoile si interesele elevilor/elevului, care sa faciliteze invatarea eficienta de catre acestia a continuturilor specifice disciplinei;
- dezvoltarea capacitatilor de evaluare a cunostintelor si deprinderilor dobandite de elevi cu ajutorul intregului set de metode, instrumente si tehnici de evaluare si reglarea demersului didactic pe baza interpretarii informatiilor oferite de rezultatele evaluarii.
Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, in cadrul caruia se obtine modelarea intentionata a personalitatii elevului ca viitor consumator avizat de arta sau viitor muzician, cadrul didactic trebuie sa utilizeze forta educativa a exemplului personal. Prin continuturile puse la dispozitie de prezenta programa, profesorul de educatie muzicala sau de educatie muzicala specializata va produce dovada concreta a faptului ca stapaneste in mod profesionist disciplina pe care o preda, inlaturandu-se astfel posibile cazuri de impostura.
Prezenta programa este valabila si pentru absolventii apartinand minoritatilor nationale.    

 

Vezi produse dedicate profesorilor, dar si teste distractive pentru lucrul la clasa cu elevii.  

COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC​ 

1. Cunoasterea continuturilor stiintifice ale disciplinei si operarea corecta si adecvata cu limbajul specific necesar praxisului muzical scolar, motivarea elevilor in/pentru formarea deprinderilor si aptitudinilor specifice;
2. Operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva intra, inter si transdisciplinara, ca o unitate a competentei de specialitate in plan teoretic;
3. Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive si de adaptare a strategiilor didactice la continuturi;
4. Utilizarea documentelor scolare reglatoare in spiritul principiilor didactice in specialitatea respectiva, pentru aplicarea adecvata a programei scolare in vederea unui demers didactic eficient;
5. Posedarea unei gandiri critice privitoare la creatiile muzicale, avand o atitudine reflexiva asupra muzicii, precum si disponibilitatea de a transfera in viata sociala valori estetice, ca alternative la manifestarile de tip kitch;
6. Detinerea capacitatii de a comunica cu elevii;
7. Capacitate de a functiona ca element integrator al valorilor culturale in comunitatea locala si nationala;
8. Capacitate de proiectare, organizare, evaluare a unui eveniment artistic;
9. Aplicarea de tehnici de munca eficiente intr-o echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierarhice;    

EDUCATIE MUZICALA

Licee si scoli de cultura generala  

Discipline de specialitate:
I. Teoria muzicii;
I. Istoria muzicii universale si romanesti;
II. Forme si genuri muzicale;
III. Folclor muzical;
IV. Didactica specialitatii.  

I. TEORIA MUZICII
1. Sunetul muzical si calitatile lui.
2. Semiografia muzicala traditionala si cea moderna.
3. Intervale muzicale: criterii de clasificare, exemple.
4. Acordurile de trei si patru sunete: criterii de clasificare, exemple.
5. Ritmul si metrul muzical: elemente constitutive; sisteme ritmice si metro-ritmice; clasificare in diverse culturi muzicale; exemple din literatura muzicala.
6. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicala, posibilitati de abordare in interpretarea vocala si instrumentala in procesul de educatie muzicala: moduri populare romanesti
7. Sistemul tonal functional: caracteristici generale ale sistemului tonal functional; raporturile dintre diferitele tonalitati in cadrul creatiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; modulatia in muzica secolelor XVII-XIX; exemplificari.
8. Agogica si dinamica muzicala: importanta, exemplificari.
9. Ornamentele muzicale si utilizarea lor in diferite stiluri muzicale: exemplificari.     

II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE SI ROMANESTI
A. Istoria muzicii universale  
1. Renasterea muzicala: estetica innoirii limbajului, context istoric, caracteristici si cronologia perioadei. Aparitia si evolutia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanti.
2. Barocul si genurile muzicale reprezentative in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, reprezentanti: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonica si genurile reprezentative, creatia instrumentala, importanta sistemului temperat.
3. Evolutia spectacolului vocal-dramatic in secolul al XVIII-lea (de la opera seria si opera buffa la formele lirico-dramatice nationale).
4. Clasicismul muzical vienez – premise ale aparitiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile si reprezentantii Scolii de la Mannheim); repere stilistice.
Evolutia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale si vocal-dramatice.
Personalitatea, creatia si importanta compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart si Ludwig van Beethoven.
5. Romantismul muzical: premise ale aparitiei, trasaturi generale, forme si genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentala (evolutia si perfectionarea instrumentelor).
Personalitatea si creatia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frédéric Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a.
6. Scolile muzicale nationale europene in secolul al XIX-lea (rusa, nordica, poloneza, ceha, ungara, spaniola, romaneasca etc.): caracteristici, genuri predilecte si compozitorii reprezentativi.
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schönberg, Anton Webern, Alban Berg, César Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc.
8. Culturi muzicale nationale in secolul al XX-lea. Personalitatea si creatia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Béla Bartók s.a.
9. Orientari stilistice si optiuni creatoare in muzica de avangarda a secolului al XX-lea (muzica stockhastica, concreta si electronica, sisteme muzicale de sinteza, aleatorismul, constructivismul
etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a.
10. Muzica de divertisment si muzica usoara a secolului al XX-lea; impactul promovarii „muzicii noi” universale si romanesti, in plan socio-cultural pe termen scurt, mediu si lung, exemple. 

B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI
1. Cultura muzicala romaneasca de factura culta si evolutia invatamantului muzical romanesc si a scolii nationale de compozitie in secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii
nationale, surse de inspiratie folclorice, bizantine si apusene care au stat la baza creatiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, opera) si compozitori reprezentativi.   
2. George Enescu – personalitate complexa a culturii romanesti si universale. Biografie si creatie; importanta compozitorului, interpretului, pedagogului in context cultural national si universal.
3. Viata muzicala romaneasca in prima jumatate a secolului al XX-lea: institutii muzicale, viata concertistica etc. Creatori si genuri abordate: exemple.
4. Mijloace artistice, procedee stilistice si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec. al XX-lea si sec al XXI - lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Stefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduta, Tudor Jarda, Cornel Taranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spatarelu, Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu si alti reprezentanti ai scolii muzicale contemporane romanesti.   

III. FORME SI GENURI MUZICALE 
1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, inventiunea, fuga, variatiunea, sonata; caracteristici, structura arhitectonica, exemplificari.
2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale si opera in creatia contemporana romaneasca si universala. Caracteristicile si analiza acestora ; exemple.  

IV. FOLCLOR MUZICAL
1. Trasaturi caracteristice ale muzicii populare romanesti; exemplificari.
2. Elemente de structura a muzicii populare romanesti.
3. Genuri ocazionale si neocazionale, exemple.
4. Folclorul, sursa de inspiratie pentru creatia muzicala culta; trasaturi generale, exemple   

V. DIDACTICA SPECIALITATII
1. Curriculum National: terminologie, structura planului de invatamant, a programelor scolare, curriculum la decizia scolii, cicluri curriculare.    

2. Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare. Caracterul formativeducativ al procesului de invatamant: lectia de muzica - specificitatea acesteia prin: 

• formarea si dezvoltarea gandirii autonome si critice prin receptarea si interpretarea creatiilor muzicale;
• formarea si dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice in viata individului si a societatii;
• pregatirea psihologica a elevilor in vederea aparitiei in public prilejuita de diferite evenimente (serbari scolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.);   

3. Proiectarea - demers de organizare anticipata a activitatii didactice in lectia de educatia muzicala:  cunoasterea programei scolare: structura acesteia, definirea si corelarea elementelor de structura a programei scolare;

• proiectarea unitatilor de invatare prin prisma realizarii competentelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activitatilor de invatare in care vor fi implicati elevii, a selectarii resurselor
• cele mai eficiente etc;
• strategii didactice de realizare a continuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educatie muzicala: procedee de predare a unor unitati de invatare; exemplu: ritmul, masuri, cantecul dupa auz, initiere instrumentala, auditie muzicala activa etc.;
• constituirea demersului didactic pentru realizarea unui invatamant centrat pe elev.   

4. Metode si mijloace didactice specifice:

• metode de invatamant adecvate lectiei de educatie muzicala utilizate pentru invatarea unor elemente de limbaj, a unui cantec, a unui instrument muzical;
• importanta utilizarii mijloacelor de invatamant necesare pentru realizarea unei lectii de calitate;   

5. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental;

•  stabilirea repertoriului vocal/instrumental avand in vedere capacitatea elevilor de redare vocala/instrumentala, particularitatile de varsta etc.;
•  selectarea repertoriului in functie de diferitele manifestari artistice din scoala (activitati ocazionate de diferite evenimente, concurs interscolar, judetean, national, international);   

6. Auditia muzicala: act de educare a sensibilitatii auditive, afective, de formare a capacitatii de selectare a valorilor muzicale; locul si rolul auditiei muzicale in formarea si dezvoltarea gustului
estetic; procedee de auditie activa cu muzica de genuri diferite avand ca finalitate educarea elevilor prin si pentru muzica si formarea elevului-consumator de muzica avizat.   

7. Lectia de educatie muzicala: corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatura, gramatica, istorie, geografie, educatie plastica, educatie fizica, arta actorului etc.)    

8. Creativitatea in lectia de educatie muzicala; 

• modalitati de dezvoltare a creativitatii. 
• formarea gandirii critice, reflexive, autonome si creative.  

9. Evaluarea in cadrul activitatilor de educasie muzicala/ studii teoretice muzicale:

•  definitia evaluarii, functiile acesteia si rolul evaluarii in procesul de invatamant si in special in lectia de educatie muzicala;
•  metode, instrumente de evaluare specifice lectiei de educatie muzicala;
•  demonstrarea eficientei evaluarii in lectia de educatie muzicala.   

10. Dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant:

•  caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev:
•  tipuri de relatii.   

EDUCATIE MUZICALA SPECIALIZATA

Scoli si licee vocationale cu profil artistic 

Disciplinele:
I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE SI ROMANESTI
II. FORME SI GENURI MUZICALE
III. DIDACTICA SPECIALITATII

I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE SI ROMANESTI  
A. Istoria muzicii universale
1. Renasterea muzicala: estetica innoirii limbajului, context istoric, caracteristici si cronologia perioadei. Aparitia si evolutia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanti.
2. Barocul si genurile muzicale reprezentative in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, reprezentanti: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonica si genurile reprezentative, creatia instrumentala, importanta sistemului temperat.
3. Evolutia spectacolului vocal-dramatic in secolul al XVIII-lea (de la opera seria si opera buffa la formele lirico-dramatice nationale).    
4. Clasicismul muzical vienez – premise ale aparitiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile si reprezentantii Scolii de la Mannheim); repere stilistice. Evolutia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale si vocal-dramatice. Personalitatea, creatia si importanta compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart si Ludwig van Beethoven.   
5. Romantismul muzical: premise ale aparitiei, trasaturi generale, forme si genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentala (evolutia si perfectionarea instrumentelor). Personalitatea si creatia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frédéric Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a.   
6. Scolile muzicale nationale europene in secolul al XIX-lea (rusa, nordica, poloneza, ceha, ungara, spaniola, romaneasca etc.): caracteristici, genuri predilecte si compozitorii reprezentativi. 
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schönberg, Anton Webern, Alban Berg, César Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc.
8. Culturi muzicale nationale in secolul al XX-lea. Personalitatea si creatia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Béla Bartók s.a.
9. Orientari stilistice si optiuni creatoare in muzica de avangarda a secolului al XX-lea (muzica stockhastica, concreta si electronica, sisteme muzicale de sinteza, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a.
10. Muzica de divertisment si muzica usoara a secolului al XX-lea; impactul promovarii „muzicii noi” universale si romanesti, in plan socio-cultural pe termen scurt, mediu si lung, exemple.  

B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI  

1. Cultura muzicala romaneasca de factura culta si evolutia invatamantului muzical romanesc si a scolii nationale de compozitie in secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii  nationale, surse de inspiratie folclorice, bizantine si apusene care au stat la baza creatiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, opera) si compozitori reprezentativi.
2. George Enescu – personalitate complexa a culturii romanesti si universale. Biografie si creatie; importanta compozitorului, interpretului, pedagogului in context cultural national si universal.
3. Viata muzicala romaneasca in prima jumatate a secolului al XX-lea: institutii muzicale, viata concertistica etc. Creatori si genuri abordate: exemple.
4. Mijloace artistice, procedee stilistice si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec. al XX-lea si sec al XXI - lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Stefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduta, Tudor Jarda, Cornel Taranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spatarelu, Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu si alti reprezentanti ai scolii muzicale contemporane romanesti.    

II. FORME SI GENURI MUZICALE
1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, inventiunea, fuga, variatiunea, sonata; caracteristici, structura arhitectonica, exemplificari.
2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale si opera in creatia contemporana romaneasca si universala, caracteristicile si analiza acestora.  

III. DIDACTICA SPECIALITATII
1.Curriculum National: terminologie, structura planului de invatamant, a programelor scolare, curriculum la decizia scolii, cicluri curriculare.   
2.Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare. Caracterul formativeducativ al procesului de invatamant: lectia de muzica - specificitatea acesteia prin:  

• formarea si dezvoltarea gandirii autonome si critice prin receptarea si interpretarea creatiilor muzicale;
• formarea si dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice in viata individului si a societatii;
• pregatirea psihologica a elevilor in vederea aparitiei in public prilejuita de diferite evenimente (serbari scolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.);  

3. Proiectarea - demers de organizare anticipata a activitatii didactice in lectia de educatia muzicala: 

•  cunoasterea programei scolare: structura acesteia, definirea si corelarea elementelor de structura a programei scolare;
•  proiectarea unitatilor de invatare prin prisma realizarii competentelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activitatilor de invatare in care vor fi implicati elevii, a selectarii resurselor cele mai eficiente etc;
•  strategii didactice de realizare a continuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educatie muzicala: procedee de predare a unor unitati de invatare; exemplu: ritmul, masuri, cantecul dupa auz, initiere instrumentala, auditie muzicala activa etc.;
•  constituirea demersului didactic pentru realizarea unui invatamant centrat pe elev.   

4. Metode si mijloace didactice specifice:

• metode de invatamant adecvate lectiei de educatie muzicala utilizate pentru invatarea unor elemente de limbaj, a unui cantec, a unui instrument muzical; 
• importanta utilizarii mijloacelor de invatamant necesare pentru realizarea unei lectii de calitate;  

5.Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental;

•  stabilirea repertoriului vocal/instrumental avand in vedere capacitatea elevilor de redare vocala/instrumentala, particularitatile de varsta etc.;
•  selectarea repertoriului in functie de diferitele manifestari artistice din scoala (activitati ocazionate de diferite evenimente, concurs interscolar, judetean, national, international);  

6. Auditia muzicala: act de educare a sensibilitatii auditive, afective, de formare a capacitatii de selectare a valorilor muzicale; locul si rolul auditiei muzicale in formarea si dezvoltarea gustului estetic; procedee de auditie activa cu muzica de genuri diferite avand ca finalitate educarea elevilor prin si pentru muzica si formarea elevului-consumator de muzica avizat   

7. Lectia de educatie muzicala: corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatura, gramatica, istorie, geografie, educatie plastica, educatie fizica, arta actorului etc.)   

8.Creativitatea in lectia de educatie muzicala;

•  modalitati de dezvoltare a creativitatii.
•  formarea gandirii critice, reflexive, autonome si creative.   

9.Evaluarea la ora de educatie muzicala:

•  definitia evaluarii, functiile acesteia si rolul evaluarii in procesul de invatamant si in special in lectia de educatie muzicala;
•  metode, instrumente de evaluare specifice lectiei de educatie muzicala;
•  demonstrarea eficientei evaluarii in lectia de educatie muzicala.   

10.Dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant:

•  caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev:
•  tipuri de relatii.   

Nota : Toate temele prezentate in capitolul de didactica specialitatii vor fi tratate in functie de specialitatea candidatului si vor cuprinde exemple din practica personala.   

BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE 

1. Alexandrescu, D., Curs de teoria muzicii ,vol. I, II, Editura Kity 1997;
2. Alexandru, T., Studii de folcloristica, organologie, muzicale, Ed. Muzicala, Bucuresti, 1980, 1982;
3. Avesalon, I., Metodica predarii si studiului instrumentelor de suflat si percutie, Lito,
Conservatorul „C. Porumbescu”, Bucuresti, 1980;
4. Barbu-Bucur, S., Cultura muzicala de traditie bizantina pe teritoriul Romaniei, Editura
Muzicala, Bucuresti, 1989;
5. Barta, C., Curs de metodica predarii si a studiului instrumentelor de coarde (cu arcus),
Lito, Conservatorul „G. Dima”, Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuita);
6. Bentoiu, P., Capodopere enesciene, Editura Muzicala, Bucuresti, 1999;
7. Berger W., Estetica sonatei clasice, Editura Muzicala, 1981;
8. Berger, G.W., Estetica sonatei romantice, Editura Muzicala, Bucuresti, 1983;
9. Bughici, D., Forme si genuri muzicale Editura Muzicala, Bucuresti, 1980;
10. Ciobanu, Maia, Forme muzicale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005;   
11. Ciocan, D., Probleme de semiotica muzicala, in: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed.
Muzicala, Bucuresti, 1988;
12. Ciortea, T., Cvartetele lui Beethoven, Editura Muzicala, Bucuresti, 1986;
13. Comisel, E., Studii de etnomuzicologie, Editura Muzicala, Bucuresti, 1986;
14. Constantinescu, G., Boga, I., O calatorie prin istoria muzicii, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2007;
15. Cosma, O. L., Hronicul muzicii romanesti vol I-IX, Editura Muzicala, Bucuresti, 1973 – 1991;
16. Cumpata, D., Elemente de metodica a studiului si predarii instrumentelor cu coarde, Editura Academiei de Muzica, Bucuresti, 1997;
17. Dediu-Sandu, V., Muzica romaneasca intre 1944-2000, Editura Muzicala, Bucuresti, 2002;
18. Denizeau, G., Sa intelegem si sa identificam genurile muzicale, EdituraMeridiane - Larousse, 2000
19. Diaconu, A., Teoria superioara a muzicii, Lito Conservatorul G. Enescu Iasi, 1984 Dictionar de termeni muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti ,1984
20. Dutica, Gh., Universul gandirii polimodale, Editura Junimea, 2004
21. Giuleanu, V., Tratat de teoria superioara a muzicii, Editura Muzicala, Bucuresti, 1986
22. Grove‘s, G., Dictionary of Music and musicians, Editura Blom, London, 1994
23. Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
24. Herman, V., Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul „G.Dima”, Cluj-Napoca, 1978
25. Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
26. Herman, V., Originile si dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicala Bucuresti, 1982
27. Iarosevici, Gh., Metodica predarii studiului instrumentelor cu coarde, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962
28. Iliut, V., O carte a stilurilor muzicale, Editura Academiei de Muzica, Bucuresti, 1996
29. Ionescu, C., Psihologia muzicii (vol. I), Editura Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor, Bucuresti, 1982
30. Minei, I., Pitis, A., Teoria comportamentului pianistic, Editura Sf. Gheorghe Vechi, Bucuresti, 1997
31. Minei, I., Pitis, A., Tratat de arta pianistica, Editura Muzicala, Bucuresti, 1982
32. Oprea Gh., Curs de folclor, Editura Muzicala, Bucuresti, 2002
33. Raducanu, D. M., Metodica studiului si predarii pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iasi, 1977
34. Raducanu, D.M., Principiile de didactica instrumentala, Editura Moldova, Iasi, 1994
35. Ripa, C., Teoria Superioara a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzica Gh. Dima, Cluj 2008
36. Szenik, I., Studii de etnomuzicologie, Vol. I-III, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
37. Stefanescu, I., Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundatia Culturala Romana, 1995-2002
38. Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, editia a II-a, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2008
39. Timariu, V., Analiza muzicala intre constiinta de gen si constiinta de forma, Editura Universitatii din Oradea, 2003  
40. Timariu, V., Dictionar notional si terminologic, Editura Universitatii din Oradea, 2004
41. Toduta, S., Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Editura Muzicala, Bucuresti, 1960-1979
42. Teodorescu-Ciocanea, L., Tratat de forme si analize muzicale, Editura Muzicala, Bucuresti, 2005
43. Vancea, Z., Creatia muzicala romaneasca, sec. XIX-XX, Editura Muzicala Bucuresti, 1989
44. Vieru, A., Cartea modurilor, Editura Muzicala, Bucuresti, 1978
45. Voiculescu, D., Polifonia secolului XX, Editura Muzicala, 2005
46. Voiculescu, D., Fuga in creatia lui J.S.Bach, Editura Muzicala, Bucuresti, 2000
47. https://cpciasi.wordpress.com/  

BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITATII ​ 

1. Barzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
2. Calin, M., Procesul instructiv-educativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
3. Calin, Dragos, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, Indrumar metodic, Editura Universitatii Nationale de Muzica, Bucuresti, 2009
4. Cerghit, I., Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
5. Coman, Lavinia, Pianistica moderna, Editura Universitatii Nationale de Muzica, Bucuresti, 2007
6. Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Editura Polirom, Iasi, 1996
7. Cristea, G., Managementul lectiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007
8. Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, Bucuresti, 1998
9. Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei invatamantului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1994
10. Chircev, E., Sisteme de educatie muzicala, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2008
11. Csire, Iosif, Educatia muzicala din perspectiva creativitatii, Editura Univ. Muzica Bucuresti 1998
12. Cucos, C., Pedagogie si axiologie, Editura Polirom, Iasi, 1995
13. Garboveanu, M., Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
14. Geissler, E.G., Mijloace de educatie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997
15. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
16. Gorganeanu-Metesan Lucia Crinela, Didactica educatiei muzicale specializate, Editura Muzicala, Bucuresti, 2011
17. Ionescu, C-tin, Psihologia muzicii, Editura Muzicala, Bucuresti, 1984 Ionescu, M., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj, 1995
18. Ionescu, M., Previziune si control in procesul didactic, Editura Dacia, Cluj, 1979
19. Joita, E., Eficienta instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998
20. Lupu, J., Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicala, Bucuresti, 1988
21. Ministerul Educatiei si Cercetarii – Consiliul National pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara arte, Bucuresti 2002
22. Ministerul Educatiei, Curriculum National, Bucuresti, 1999  
23. Munteanu, Gabriela, Didactica educatiei muzicale, editia a II-a, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2007
24. Munteanu, Gabriela, Modele de educatie muzicala, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2008
25. Munteanu, Gabriela, Sisteme de educatie muzicala, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti 2008
26. Neacsu, I., Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990
27. Piaget, J., Psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
28. Planchard, E., Pedagogia scolara contemporana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992
29. Popescu-Mihaiesti, Al., Invatarea scolara, Rev. „Invatamantul primar” nr. 1-2, Bucuresti, 1995
30. xxx, Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iasi, 1995
31. Preda, V., Indrumator pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj-Napoca, 1999
32. Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
33. Radu, I., Experienta didactica si creativitate, Editura Dacia
34. Radu, I. T., Evaluarea procesului de invatamant, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2001
35. Strunga, C., Evaluarea scolara, Editura de Vest, Timisoara, 1999
36. Vasile, Vasile, Metodica educatiei muzicale, editia a II-a Editura Muzicala, Bucuresti, 2004
37. xxx, Normative de dotare cu mijloace de invatamant, MEN, Bucuresti, 1993
38. xxx, Dictionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979   

NOTA: Sunt obligatorii documentele scolare reglatoare in vigoare: planuri-cadru, programe scolare si manualele cuprinse in Catalogul manualelor scolare, valabile in invatamantul preuniversitar in anul sustinerii concursului.