• Titularizare
  • Legislatie Examen Titularizare 2025

Programa titularizare Limba germana 2024

 PROGRAMA PENTRU
LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
PROFESORI

NOTA DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Limba si literatura germana materna se adreseaza absolventilor invatamantului superior de specialitate si profesorilor care se prezinta la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din invatamantul preuniversitar. Continutul si structura programei sunt elaborate in asa fel incat sa raspunda schimbarilor impuse de abordarea curriculara sistemica in realizarea procesului educational.
Absolventii facultatilor de profil si profesorii care sustin concursul la disciplina Limba si literatura germana materna pot preda in invatamantul preuniversitar, in conformitate cu prevederile in vigoare.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea conceptiei didactice si modalitatile concrete prin care profesorul pune elevii in situatii de invatare eficiente, apte de a conduce la formarea capacitatilor si a competentelor prevazute in programele scolare. Aceasta orientare este cu atat mai necesara acum, cand flexibilitatea programelor solicita din partea profesorului efortul de a concepe procese si parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor de elevi cu care acesta lucreaza.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programa operationalizeaza profilul absolventului de invatamant superior, urmarind:
• cunoasterea continuturilor fundamentale si a principalelor tendinte in evolutia disciplinei
Limba si literatura germana materna, precum si a metodicii disciplinei;
• probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice;
• demonstrarea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii actului educational.
Fiind date particularitatile disciplinei Limba si literatura germana materna si influenta modelatoare puternica pe care aceasta o exercita asupra formarii si dezvoltarii personalitatii elevului, precum si asupra intregului climat educational al scolii, profesorul de Limba si literatura germana materna trebuie sa demonstreze ca:

• are capacitatea de a crea experiente de invatare semnificative pentru elev;
• intelege cum invata si cum se dezvolta elevul si poate sa ofere oportunitati de invatare care sprijina dezvoltarea intelectuala si sociala a acestuia;
• intelege ca elevii sunt diferiti din punctul de vedere al modului in care invata si poate sa ofere oportunitati instructive - educative adaptate la diferentele individuale de invatare;
• intelege procesele de integrare curriculara si foloseste o varietate de strategii didactice care incurajeaza dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor si performantele lui in utilizarea noilor tehnologii;
• are capacitatea de a alege si utiliza cele mai bune metode ce vizeaza motivatia si comportamentul pentru a crea un mediu educational care incurajeaza interactiunea sociala pozitiva, motivatia intrinseca si angajarea elevului in actul invatarii, sprijinind astfel succesul scolar al acestuia;
• are capacitatea de a dezvolta activitati didactice in cadrul Curriculumului la decizia scolii, activitati curriculare si extracurriculare inter-, pluri- si transdisciplinare;
• dezvolta cunoasterea si utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea si interactiunea elevilor in activitatea de invatare;
• planifica activitatea de predare – invatare - evaluare pe baza competentelor curriculare, a cunoasterii proceselor predarii – invatarii - evaluarii, a continutului disciplinei, a abilitatilor elevilor si a diferentelor dintre elevi;
• intelege si foloseste o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia si modifica activitatile didactice, asigurand continua dezvoltare intelectuala si sociala a elevului;
• evalueaza efectele optiunilor si actiunilor sale asupra elevilor, parintilor, altor profesori si modifica aceste actiuni atunci cand este necesar;
• cauta in mod activ oportunitati pentru perfectionarea sa profesionala continua;

• contribuie la stabilirea unor relatii pozitive cu colegii, familiile elevilor si cu organizatii existente in comunitatea in care traieste, in asa fel incat sa stimuleze angajarea acestora in sprijinirea activitatilor scolii;
• intelege necesitatea de a asista elevii in orientarea lor catre cariera si de a integra educatia pentru cariera in activitatea didactica;
• intelege aspectele de ordin legislativ ale activitatii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului si parintilor, precum si propriile sale drepturi si responsabilitati;
• intelege criteriile de evaluare a activitatii sale si are capacitatea de a le integra in conceperea si realizarea activitatii didactice.

 

Pentru profesorul care sustine examenul de titularizare in invatamant sunt definite urmatoarele competente generale:
→  Competente metodologice;
→  Competente de comunicare si relationare;
→  Competente de evaluare a elevilor;
→  Competente psiho-sociale;
→  Competente tehnice si tehnologice;
→  Competente de management al carierei.

Candidatii vor dovedi capacitatea de:
- a aborda temele generale de literatura incluse in bibliografie;
- a prezenta metode adecvate de predare, conforme cu competentele din programa scolara;
- a utiliza corect termenii, conceptele si notiunile de teorie lingvistica, literara si de metodica;
- a adecva predarea limbii germane la diverse tipuri de clase;
- a constientiza si transmite atitudini culturale;
- a realiza proiectarea didactica, folosind continuturile propuse in curriculum;
- a realiza proiecte didactice, a se concentra pe dezvoltarea unor capacitati de comunicare, de recapitulare si evaluare;
- a folosi metode variate si adecvate de predare, in vederea formarii competentelor de receptare si formulare a mesajelor scrise si orale, folosind continuturile prezentate in curriculum.
Examenul va evalua cunostintele candidatilor in abordarea temelor incluse in bibliografie, precum si analizarea metodelor de predare la clasa. Se vor observa:
a. capacitatea candidatilor de a aborda teme generale si a extrage esentialul;
b. capacitatea candidatilor de a-i pregati pe elevi sa foloseasca limba germana in comunicare si de a transmite cunostinte si competente referitoare la cultura si civilizatia germana;
c. modul de stapanire a tehnicilor de management al clasei, de utilizare a tehnologiei didactice in proiectarea lectiei;
d. deschiderea spre nou a candidatului.

Programa este structurata astfel:
1. disciplina de specialitate - Limba si literatura germana materna;
2. metodica predarii disciplinei de specialitate – Metodica predarii limbii si literaturii germane materne.

Vezi produse dedicate profesorilor, dar si teste distractive pentru lucrul la clasa cu elevii.

1. LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA

TEMATICA
1. Literatura germana:
Periodizarea literaturii germane.
• Curente literare: caracteristici si fundamentare teoretica, reprezentanti si opere reprezentative.
• Specii literare (epopee eroica/ Heldenepos, basm/ Märchen, legenda/ Sage, Legende, fabula/ Fabel, balada/ Ballade, schita/ Kurzgeschichte, nuvela/ Novelle, drama/ Drama, roman/ Roman) caracteristicile acestora.
• Literatura medievala din perioada de inflorire – trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative; epopeea medievala-„Das Nibelungenlied”, romanul cavaleresc- Höfischer Roman si lirica-Minnesang.
• Renastere si umanism – trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative.
• Iluminismul – trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative.
• G. E. Lessing: ”Nathan der Weise”, fabule.
• Sturm und Drang – trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative; opera dramatica, lirica.
• Clasicism - trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative.
• J. W. Goethe: ”Faust”, balade (de ex. J.W. Goethe, Friedrich Schiller).
• Romantismul - trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative; lirica si basmul cult.
• Vormärz - trasaturi ale curentului literar.
• Georg Büchner: ”Woyzeck” ca opera dramatica antiaristotelica, moderna din prima jumatate a secolului al XIX-lea (offenes Drama).
• Realismul burghez - trasaturi ale curentului literar, reprezentanti si opere reprezentative; nuvela si romanul.
• Curente literare ale raspantiei de veac: naturalism, simbolism, impresionism – trasaturi ale curentelor literare, tematica, reprezentanti; genul liric „Dinggedicht” (de ex. C. F. Meyer, R.
M. Rilke).
• Expresionismul – trasaturile curentului literar, grupari, tematica, reprezentanti(de ex. G. Trakl, G. Benn).
• Evolutia operelor dramatice in sec. XX, modernism si postmodernism. (Bertolt Brecht, Friedrich Dürrenmatt).
• Lirica din perioada postbelica a secolului XX. ( de ex. Paul Celan, Ingeborg Bachmann, Erich Fried, Bertolt Brecht, H. M. Enzensberger).
• Evolutia genurilor epice in sec. XX, modernism si postmodernism. –schita si romanul / Kurzgeschichte, Roman (de ex. Borchert, Kafka, Kaschnitz, Böll, Lenz).

2. Limba germana:
• Fonetica. Sistem vocalic, sistem consonantic, diftong, ‘Umlaut’, ‘Ablaut’, accentul in cuvant, despartirea cuvintelor in silabe.
• Vocabular. Mijloace de imbogatire a lexicului limbii germane, structura formativa a unitatilor lexicale: cuvant, derivare, compunere, familie lexicala, camp lexical. Omonime, sinonime, antonime, expresii idiomatice, exercitii pentru imbogatirea vocabularului.
• Morfologie. Partile de vorbire flexibile si neflexibile. Identificarea partilor de vorbire. Conjugare. Declinare. Intrebuintarea formei corecte in diferite contexte.
• Verb: clasificare si intrebuintare, conjugare, moduri (indicativ, conjunctiv, imperativ), timpuri, diateze, valenta, transformarea vorbirii directe in indirecta.
• Substantiv + articol: clasificare si intrebuintare, gen, numar, declinare.

• Adjectiv: clasificare si intrebuintare, gradele de comparatie, declinare, adjective compuse.
• Pronume: clasificare si intrebuintare, declinare.
• Numeral: clasificare si intrebuintare.
• Adverb: clasificare si intrebuintare.
• Prepozitie: clasificare, intrebuintare si regimul cazual (Rektion).
• Conjunctie: clasificare si intrebuintare.
• Interjectia: clasificare si intrebuintare.
• Sintaxa propozitiei simple. Clasificarea propozitiei dupa scopul comunicarii: propozitii enuntiative, exclamative, interogative, imperative.
• Topica propozitiei.
• Partile de propozitie principale si secundare, functie sintactica: subiect, predicat, nume predicativ, complement, complemente circumstantiale, atribut.
• Sintaxa frazei. Propozitii principale. Propozitii subordonate. Clasificarea propozitiilor subordonate dupa continut si forma. Contragere si expansiune. Topica.
• Ortografie.
• Punctuatie.
• Aspecte sintactice, semantice si pragmatice in generarea textului.

 

TEMATICA
1. Metodica predarii limbii si literaturii germane
• Dezvoltarea didacticii bazate pe comunicare si modele de implementare ale acesteia (Entwicklung und Einsatzmöglichkeiten der kommunikativen Didaktik).
• Curriculum si proiectare didactica (Lehrplan und Curriculum. Unterrichtsplanung, Etappen der Vorbereitung).
• Obiective - descrierea si functiile lor (Lernziele. Beschreibung. Funktionen.).
• Forme de organizare a procesului instructiv-educativ (Unterrichtsformen, Methoden, Sozialformen, kombinierte und alternative Unterrichtsformen).
• Cele patru competente (Die vier Fertigkeiten: Lesen, Hören, Schreiben, Sprechen.).
• Evaluarea (Leistungsmessung - Testen und Prüfen, Fehlerkorrektur).
• Tipuri de exercitii (Übungstypologie).
• Activitati didactice cu folosirea unor texte, imagini si mijloace electronice (calculator, proiector etc.) (Arbeit mit Texten, Bildern uns Medien im Deutschunterricht).
• Predarea lexicului (Wortschatzarbeit: Vermittlung, Übung, Überprüfung).
• Predarea gramaticii (Grammatik im Unterricht: Vermittlung, Übung, Überprüfung).
• Predarea ortografiei (Rechtschreibung: Vermittlung, Übung, Überprüfung).
• Tehnici si strategii de invatare (Lernprozess; Lerntechniken, Lernstrategien).
• Aspecte ale predarii limbii in contextul claselor cu predare in limba germana (Sprachbetrachtung im Muttersprachunterricht).

2. Didactica disciplinei Limba si literatura germana
• Locul si rolul disciplinei limba si literatura germana in invatamantul preuniversitar;
• Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui invatamant centrat pe elev;
• Curriculumul scolar:
a) elemente componente (curriculum national, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, curriculum diferentiat, curriculum la decizia scolii, discipline);

b) documente curriculare (standarde de pregatire profesionala, planuri-cadru si planuri de invatamant, programe scolare, manuale scolare, auxiliare curriculare);
c) predare–invatare– evaluare;
d) competente generale, competente specifice, unitati de competenta si continuturi;
e) elaborarea unui curriculum la decizia scolii de tip: aprofundare/extindere/ disciplina optionala ca disciplina noua.

• Mijloacele de invatamant si integrarea lor in procesul de predare-invatare-evaluare:
a) functiile didactice ale mijloacelor de invatamant;
b) tipuri de mijloace de invatamant si caracteristicile lor;
c) medii de instruire reale si virtuale: cabinete, laboratoare, complexe multimedia, sali de clasa.
• Proiectarea demersului didactic:
a) planificare calendaristica;
b) proiectarea unitatii de invatare;
c) proiectarea lectiei (pentru diferite tipuri de lectii).
• Modalitati de adaptare a procesului instructiv - educativ in vederea integrarii elevilor cu cerinte educationale speciale (CES);
• Pregatirea profesorului pentru formarea continua in activitatea didactica (profesionala de specialitate, psihopedagogica si metodica).

BIBLIOGRAFIE
1. Literatura germana:
1. Aust, Hugo: Novelle. 4., aktualisierte und erweiterte Auflage. Stuttgart: Metzler 2006.
2. Bantel, Otto/ Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur. Cornelsen/Hirschgraben, 1990/14. Auflage.
3. Baumann, Barbara/ Oberle, Brigitta: Deutsche Literatur in Epochen. Ismaning: Hueber 1996.
4. Biermann, Heinrich/ Härig, Wolfgang/ Schurf, Bernd u.a.: Texte, Themen und Strukturen. Grundband Deutsch für die gymnasiale Oberstufe. Ausgabe B. Berlin: Cornelsen Verlag 1995.
5. Gigl, Claus: AbiWissen kompakt – Deutsch – Prosa/Drama/Lyrik. Stuttgart: Klett 2010.
6. Holznagel, Franz-Josef/ Kemper, Hans-Georg/ Korte, Hermann/ Mayer, Mathias/ Schnell, Ralf/ Sorg, Bernhard: Geschichte der deutschen Lyrik. Stuttgart: Reclam 2004.
7. Matzkovski, Bernd: Wie interpretiere ich Novellen und Romane?: Basiswissen. Grundlagen der Analyse und Interpretation mit Beispielen und Analyseraster. Königs Lernhilfen. Hollfeld: C.Bange 2005.
8. Pfister, Manfred: Das Drama. Stuttgart: UTB 2001.
9. Ranicki, Marcel-Reich: 1000 deutsche Gedichte und ihre Interpretationen. Frankfurt am Main: Insel Verlag 1995.

2. Limba germana:
1. Der große Duden, Grammatik der deutschen Gegenwartssprache. Mannheim: Bibliographisches Institut 1985.
2. Helbig, Gerhard/ Buscha, Joachim: Deutsche Übungsgrammatik. Leipzig: VEB Verlag Enzyklopädie, 1989.
3. Dreyer, Hilke/ Schmitt Richard: Lehr- und Übungsbuch der deutschen Grammatik. München: Hueber 2009. (auch mit online Übungen: http://www.hueber.de/shared/uebungen/dreyerschmitt/)
4. Duden: 150 Aufsatzübungen. Alle Aufsatzformen. Mannheim: Dudenverlag, 2008.

3. Metodica predarii limbii germane:

1. Abraham, Ulf/ Kepser, Mattis: Literaturdidaktik Deutsch. Eine Einführung. Berlin: Schmidt 2009.
2. Ballweg, Sandra u.a.: DLL 2-Wie lernt man die Fremdsprache Deutsch? Stuttgart: Klett- Langenscheidt 2013.
3. Barkowki, Hans u.a.: DLL 3-Deutsch als fremde Sprache. Stuttgart: Klett-Langenscheidt 2014.
4. Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben für den Unterricht Deutsch als Fremdsprache. München: Langenscheidt 1988.
5. Ende, Karin u.a.: DLL 6-Curriculare Vorgaben und Unterrichstplanung. Stuttgart: Klett- Langenscheidt 2013.
6. Ende, Karin/ Mohr, Imke (Hgg.): DLL Glossar. Stuttgart: Klett-Langenscheidt 2015.
7. Funk, Hermann u.a.: DLL 4-Aufgaben, Übungen, Interaktion. Stuttgart: Klett-Langenscheidt 2014.
8. Grotjahn, Rüdiger/ Kleppin, Karin: DLL 7-Prüfen, Testen, Evaluieren. Stuttgart: Klett- Langenscheidt 2015.
9. Häusermann, Ulrich/ Piepho, Hans-Eberhard: Aufgabenhandbuch. München: iudicium verlag GmbH 1996.
10. Mattes, Wolfgang: Routiniert planen – effizient unterrichten. Paderborn: Schöningh Verlag 2006.
11. Meyer, Hilbert: Was ist guter Unterricht? Berlin: Cornelsen Scriptor 2004.
12. Meyer, Hilbert: Unerrichtsmethoden. Band I und II. Frankfurt a.M.: Cornelsen Scriptor 2006.
13. Rösler, Dietmar/ Würffel, Nicola: DLL 5-Lernmaterialien und Medien. Stuttgart: Klett- Langenscheidt 2014.
14. Schart, Michael/ Legutke, Michael: DLL 1-Lehrkompetenz und Unterrichtsgestaltung. Stuttgart: Klett-Langenscheidt 2012.
15. Steinig, Wolfgang/ Huneke, Hans Werner: Sprachdidaktik Deutsch. Eine Einführung. Berlin: Schmidt 2011.
16. Curriculum Deutsch als Muttersprache für die Klassen V-XII.

Fernstudieneinheiten (unverbindlich):
1. Frankenberg, Barbara/ Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Erprobunsfassung, München: Goethe-Institut 1997.
2. Bardi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13. München: Langenscheidt 1997.
3. Biechele, Markus: Didaktik der Landeskunde. Fernstudieneinheit 31. Berlin u.a.: Langenscheidt
u.a. 2003.
4. Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung. Fernstudieneinheit 29. München: Langenscheidt 2001.
5. Funk, Hermann/ König, Michael: Grammatik lehren und lernen. Fernstudieneinheit 1, München: Langenscheidt 1991.
6. Müller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung. Fernstudieneinheit 8, München: Langenscheidt 1994.
7. Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben. Fernstudieneinheit 12, München: Langenscheidt 1999.
8. Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen. Fernstudieneinheit 17, Berlin u.a.: Langenscheidt u.a., 1997.
9. Schatz, Heide: Fertigkeit Sprechen. Fernstudieneinheit 17, Berlin u.a.: Langenscheidt, 2006.
10. Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Hören. Fernstudieneinheit 5, Berlin u.a. : Langenscheidt u.a. 1994.
11. Bimmel, Peter/ Rampillon, Ute: Lernautonomie und Lernstrategien. Fernstudieneinheit 23, München: Langenscheidt 2000.
12. Kleppin, Karin: Fehler und Fehlerkorrektur. Fernstudieneinheit 19, München: Langenscheidt 1998.
13. Bolton, Sybille: Probleme der Leistungsmessung. Fernstudieneinheit 10, Berlin u.a.: Langenscheidt, 1996.
14. Bimmel, Peter: Deutschunterricht planen: Arbeit mit Lehrwerklektionen. Fernstudieneinheit 18, Berlin u.a.: Langenscheidt u.a. 2003.