• Titularizare
  • Subiecte titularizare 2023

Subiecte titularizare invatatori 2023: Modele de teste REZOLVATE

Model de subiect pentru examenul de titularizare pentru invatatori 2023

Limba si literatura romana, elemente de pedagogie scolara, metodica predarii limbii si literaturii romane in învatamantul primar 

Limba si literatura romana (30 de puncte)

1. Se da textul: 

Coasta de Azur, marea, ca un imens smarald, cu lumina ei argintie, sonora, trece o clipa prin fata mea si dispare. In locul a tot ce ma inconjoara apare strada copilariei mele si casa darapanata din colt, unde, in subsol, locuieste Trude, unde imi iau ramas bun de la Trude. Si iar stradela sordida, cu dugheana cu fructe, si cativa pasi mai incolo bistroul, o curte soioasa, scari subrede, cu rampa rupta.
Coasta si marea se luau la intrecere in risipa lor de albastru si verde, in lumina lor de aur, argint si smarald. Iahturile, ca niste imense lebede, apareau somptuoase, sugerand o viata de lux fabulos, si se imbinau curios in mintea mea cu imaginea saraciei in care o gasisem pe Marta, a mizeriei cartierului in care locuia Hedda Hölden, a nemultumirii care mocnea in lume. Ochii obositi, de un calm tomnatic, ai Heddei Hölden, si privirea neagra, agitata a invatatoarei parca imi cereau socoteala, parca ma intrebau: „Incotro? Unde te duci?” Si ma impiedicau sa fixez culori, sunete, vibratii, sa culeg acele schite care m-ar fi putut ajuta sa reconstitui mai tarziu, in tihna, frumusetea unor clipe de care nu ma puteam bucura.
Invatatoarea, obosita, atipise, sotul ei avea ochii deschisi. Fiecare dintre ei a vazut din aceasta calatorie alte franturi de peisaj. Fiecare, pe rand, s-a odihnit. Numai eu eram blestemata parca sa stau la panda ca o santinela in misiunea severa de a vedea tot ce se intampla dincolo de fereastra si pe chipul celor dimprejur, in sufletul meu, vesnic nemultumita.
                                  (Cella Serghi, Cartea Mironei)

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2023! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

 
Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:

a) Transcrieti, din primul enunt al fragmentului dat, un cuvant care contine un diftong.
b) Scrieti cate un sinonim contextual pentru fiecare dintre urmatoarele cuvinte din textul dat: sordida, somptuoase.
c) Formulati cate o propozitie in care cuvintele calm si, respectiv, unde din textul dat sa aiba alta valoare morfologica.
d) Indicati functia sintactica a cuvintelor subliniate in textul dat: Invatatoarea, obosita, atipise, sotul
ei avea ochii deschisi.
e) Transcrieti o propozitie subordonata din fragmentul dat, precizand ce fel de propozitie subordonata este.
f) Alcatuiti o fraza in care pronumele relativ care sa introduca o propozitie subordonata completiva directa.
g) Mentionati rolul utilizarii cratimei in structura: s-a.
h) Explicati, intr-un text de 3-5 randuri, semnificatia enuntului: Numai eu eram blestemata parca sa stau la panda ca o santinela in misiunea severa de a vedea tot ce se intampla dincolo de fereastra si pe chipul celor dimprejur, in sufletul meu, vesnic nemultumita.

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇

2. Redactati un eseu de minimum 500 de cuvinte in care sa prezentati particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-o nuvela studiata, apartinand unui autor din programa pentru examen. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
→ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat;
→ prezentarea a trei elemente de structura ale textului epic, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intriga, relatii spatio temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a personajelor etc.);
→ evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua episoade/scene narative semnificative.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 1 punct; ortografie, punctuatie – 1 punct; asezare in pagina, lizibilitate – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 500 de cuvinte
si sa dezvolte subiectul propus.

Metodica predarii limbii si literaturii romane/comunicarii in limba romana (20 de puncte)

Urmatoarea secventa face parte din programa scolara pentru disciplina de studiu Comunicare in limba romana ‒ clasa pregatitoare (OMEN nr. 3418/2013):

Competenta specifica
2.2. Transmiterea unor informatii referitoare la sine si la universul apropiat, prin mesaje scurte
Exemple de activitati de invatare:
→ prezentarea unor evenimente semnificative din viata proprie;
→ formularea unor descrieri/prezentari elementare ale unor activitati/jocuri preferate.

Continuturi
Comunicare orala: acte de vorbire (a identifica un obiect, o persoana), cuvantul si propozitia (utilizarea cuvintelor noi in enunturi adecvate), dialogul (formularea de intrebari si de raspunsuri despre: jocuri si jucarii, membrii familiei, prieteni, animale), forme ale discursului oral (povestirea dupa imagini)

Cerinta
Intr-o activitate instructiv-educativa desfasurata dimpreuna cu actori ai unui teatru pentru copii, aratati valoarea dialogurilor in baza carora formati sau dezvoltati competenta specifica din secventa data. Aveti in vedere urmatoarele aspecte:
a) Prin prezentare, dovediti eficienta activitatii in formarea/dezvoltarea competentei specifice date.
b) Enumerati trei materiale didactice folosite conform scopului educational si doua forme de organizare a elevilor.
c) Prezentati doua metode de predare deosebit de utile in context.
d) Prezentati o metoda de evaluare aplicabila in considerarea competentei mentionate.
e) Motivati valoarea activitatii prin care se formeaza/dezvolta abilitatea de transmitere a unor informatii.

Elemente de pedagogie scolara (15 puncte)

Redactati un eseu structurat, de circa o pagina, in care sa redati predarea ca activitate de organizare si conducere a situatiilor de invatare. In elaborarea eseului veti avea in vedere urmatoarele aspecte: 
→ relatiile intre predare, invatare si evaluare; 
→ efectele predarii defectuoase (circa doua); 
→ evaluarea/autoevaluarea comportamentului cadrului didactic. 

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇

A. Matematica (15 puncte)

1. 15 kg de piersici si 18 kg de mere costa 177 lei. Opt kg de piersici si 24 kg de mere costa 152 lei. Cat costa cate un kg din fiecare fructe? (Rezolvati problema, folosind metoda comparatiei).

2. Rezolvati sistemul  $\left\{\begin{array}{l}3x - 4y = 14\\ 2x + 3y = -2\end{array}\right.$in multimea numerelor reale.  

3. Fie ABC un triunghi cu $m\left(\hat{A}\right)={60}^0$, $m\left(\hat{C}\right)={75}^0$,  CD $\perp$ AB, CD = 24 cm, D $\in$ AB

a) Aratati ca AC = $16\sqrt{3}$ cm. 
b) Aflati aria triunghiului ABC.

4. Un suport de umbrele are forma unei prisme patrulatere regulate cu latura bazei de $10\sqrt{2 }$ cm si inaltimea de 48 cm. Care este lungimea maxima a unei umbrele care intra complet in acest suport?

B. Metodica predarii matematicii/matematicii si explorarii mediului (10 puncte)

Aceasta secventa face parte din programa scolara pentru disciplina Matematica si explorarea mediului – clasa I (OMEN nr. 3418/2013):

Competenta specifica
2.1. Orientarea si miscarea in spatiu in raport cu repere/directii date folosind sintagme de tipul: in, pe, deasupra, dedesubt, langa, in fata, in spate, stanga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior
Exemple de activitati de invatare:
→ realizarea unor desene simple pe baza conditiilor date (exemplu: Desenati un triunghi, iar dedesubt, o linie orizontala. La stanga, desenati o steluta.);
→ compunerea/asocierea elementelor grafice pentru obtinerea unor forme stilizate ale unor elemente din viata reala.

Continut
Figuri si corpuri geometrice:
→ orientare spatiala si localizari in spatiu: pozitiile unui obiect (verticala, orizontala, oblica, interior, exterior);
→ figuri plane/2D: patrat, dreptunghi, triunghi, cerc; reprezentare grafica.

Cerinte:
a) Precizati doua mijloace didactice, doua strategii de diferentiere si de individualizare, precum si doua forme de organizare a colectivului de elevi necesare pentru a forma/dezvolta competenta specifica data.
b) Elaborati doi itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor obiectivi, si doi itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor semiobiectivi, aplicabili in evaluarea formarii/dezvoltarii acelei competente.

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2023! Click AICI pentru detalii si comenzi.   

 

SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiect pentru examenul de titularizare pentru invatatori 2023

Limba si literatura romana (30 de puncte)

1.
a) Coasta;
b) sordida = murdara; somptuoase = opulente;
c) De obicei, este un om calm. (adjectiv); El percepe unde sonore din cele mai fine. (substantiv);
d) obosita – circumstantial de cauza; avea – predicat verbal;
e) sa stau la panda ca o santinela in misiunea severa de a vedea tot. – propozitie subordonata completiva indirecta;
f) Eu inteleg/care este motivul supararii tale/.
g) In structura s-a (odihnit) cratima marcheaza pronuntarea apropiata a doua cuvinte cu valori morfologice diferite: pronumele reflexiv s- si verbul auxiliar a.
h) Eroina se simte o martora inoportuna a existentei celorlalti, prin imposibilitatea de a se odihni cand ceilalti o fac. Luciditatea extrema, care ii faciliteaza observarea peisajului exterior si a celui interior, sufletesc, al celorlalti calatori, nu-i permite sa se odihneasca, eroina fiind asemenea unei santinele „la panda” si „vesnic nemultumita”.

2. Redactati un eseu de minimum 500 de cuvinte in care sa prezentati particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-o nuvela studiata, apartinand unui autor din programa pentru examen. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
→  prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat;
→  prezentarea a trei elemente de structura ale textului epic, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intriga, relatii spatio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a personajelor etc.);
→  evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua episoade/scene narative semnificative. 

Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici romani care s-au remarcat in secolul al XIX-lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie personaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificarilor pe care le aduce capitalismul in societatea traditionala rurala.
Nuvela Moara cu noroc este o o creatie literara care se inscrie in formula realismului cu influente psihologice si este considerata o capodopera a speciei: „o nuvela solida, cu aspect de roman” (G. Calinescu). Nuvela a fost publicata in volumul Novele din popor, din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghita, un personaj complex a carui personalitate se schimba, pe parcursul nuvelei, transformandu-se dintr-un om onest intr-un carciumar care traieste cu obsesia banilor si comite fapte grave, culminand cu crima, in numele acestei obsesii.
Initial, el este un tanar cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat sa progreseze pe plan social.
Prin urmare, el isi propune sa ia in arenda carciuma Moara cu noroc, urmand sa-si deschida, mai tarziu, cu banii obtinuti, un atelier de cizmarie cu cateva calfe. Planul pe care-l prezinta familiei o face pe batrana, soacra lui Ghita, sa fie rezervata, fiind credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie multumit cu saracia lui. Ghita se dovedeste, insa, hotarat si se muta cu familia la Moara cu noroc, un loc aparent privilegiat, dar cu rezonanta negativa.
Ghita se dovedeste intreprinzator, harnic si priceput in ocupatia de carciumar, previziunile sale se adeveresc si el ajunge sa castige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruineaza in momentul in care la carciuma isi face aparitia Lica Samadaul, seful porcarilor care ii impune sa-i fie partener in afaceri, devenindu-i iscoada. Intimidat de prezenta autoritara a lui Lica, Ghita accepta, mai ales ca vede in acest pact un prilej de a se imbogati mai repede. Ghita da dovada de caracter slab in confruntarea cu porcarul. Personajele sunt in opozitie: Lica este ferm si autoritar, Ghita se dovedeste slab si usor de stapanit.
Ghita traieste un puternic conflict interior, fiind scindat intre dorinta de a redeveni om cinstit si obsesia pentru bani, cea din urma implinindu-se numai prin tovarasia cu Lica. Lupta interioara se rasfrange in exterior, prin faptul ca traieste stari sufletesti contadictorii si prin reactiile agresive fata de cei dragi.
Macinat de obsesia pecuniara, Ghita se transforma dintr-un om optimist si vesel, intr-o persoana ursuza, irascibila, care trece rapid de la o stare sufleteasca la alta: „se aprindea pentru orisice lucru din nimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”. Curand, personajul ajunge sa regrete ca are familie, care il impiedica in planurile sale. El se dezumanizeaza treptat si comite gesturi care ies din sfera rationalului. De exemplu, isi indeamna sotia sa joace cu Lica, folosindu-se de
ea ca sa pastreze prietenia cu Lica. Ghita se lasa si mai mult influentat de Lica atunci cand depune marturie in favoarea lui si se face vinovat de sperjur. In incercarea de a se reabilita moral, se imprieteneste cu jandarmul Pintea caruia intentioneaza sa i-l predea pe Lica. Este si aici duplicitar, pentru ca nu vrea sa piarda avantajul tovarasiei cu Lica.
Personajul constientizeaza ca se supune unui instinct care-l domina si traieste cu remuscarile faptelor sale, mai ales cand se gandeste la soarta copiilor sai, care nu vor avea amintirea unui parinte cinstit, moral.
Dezumanizarea personajului este definitiva in momentul in care isi ucide sotia, care-l inselase. Este la randul lui ucis si moartea lui este vazuta ca o pedeapsa pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinilor sale. La inceput, naratorul il prezinta drept un „om harnic si sarguitor”, pentru ca mai tarziu sa devina „ursuz” si „pus pe ganduri”. Personajul se dovedeste lacom: „Vedea banii gramada inaintea sa si i se impainjeneau, parca, ochii”.
In relatia cu Lica, Ghita se dovedeste vulnerabil si lipsit de curaj cu atat mai mult cu cat celalalt ii observa slabiciunea pentru bani. Ana, sotia lui, de care el se instraineaza pentru ca este incapabil sa-i marturiseasca framantarile sufletesti, ajunge sa-l dispretuiasca, numindu-l „muiere in haine barbatesti”.
Prin incercarea sa de a-si schimba destinul, fiind nemultumit cu ce avea deja, prin actul sau de hybris, care are consecinte dramatice, Ghita devine un personaj tragic.

Inainte de a pleca la examen, aminteste-ti:

Moara cu noroc, de I. Slavici

– curent literar: realism
– specie literara: nuvela psihologica
– tema: dezumanizarea omului determinata de dorinta de inavutire
– personaje: Ghita, Ana, batrana, Lica, Pintea, Raut 

Momentele subiectului:
Expozitiunea – Ghita inchiriaza hanul Moara cu noroc
Intriga – aparitia la han a lui Lica Samadaul care declanseaza conflictul interior
Desfasurarea actiunii – implicarea lui Ghita in afacerile lui Lica si instrainarea de familie
Punctul culminant – denuntarea lui Lica si uciderea Anei
Deznodamantul – toti cei vinovati platesc greselile savarsite, iar cei nevinovati incep o viata noua

Foloseste informatii despre text din eseu si fii original(a)!
Abordeaza cerintele in functie de punctajul din barem!

Mult succes!

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2023! Click AICI pentru detalii si comenzi.   

Metodica predarii limbii si literaturii romane/comunicarii in limba romana (20 de puncte) 

Intr-o activitate instructiv-educativa desfasurata dimpreuna cu actori ai unui teatru pentru copii, aratati valoarea dialogurilor in baza carora formati sau dezvoltati competenta specifica din secventa data. Aveti in vedere urmatoarele aspecte:

a) Prin prezentare, dovediti eficienta activitatii in formarea/dezvoltarea competentei specifice date.
Stand in semicerc, copiii privesc o plansa ce ilustreaza primirea musafirilor in mijlocul unei familii.
Plansa si conversatia specifica le atrage atentia. Invatatorul comunica denumirea activitatii, iar apoi anunta inceperea unui joc de rol ce faciliteaza atingerea obiectivelor stabilite. Micii actori amatori sunt alesi prin tragere la sorti. Invatatorul le face cunoscute regulile si indicatiile scenice. Cand toti confirma ca si le-au insusit, incepe jocul. Colegii urmaresc spectacolul mai degraba in scop instructiv decat recreativ. De-a lungul reprezentatiilor, ei indeplinesc sarcina primita: sa retina replicile formale care marcheaza dialogul deschis intre gazde si musafiri si replicile informale schimbate intre membrii familiei-gazda.
La finalul spectacolului, invatatorul deseneaza pe tabla un ciorchine. Apoi, el numeste copiii care vor lipi, sub forma de cerc, imagini corelative cu tema curenta. Sprijiniti de invatator, colectivul reia cele invatate: conduita in vizita, limbajul adecvat, tinuta potrivita, calitatea morala a oamenilor pe care ni-i apropiem, importanta vietii sociale pentru dezvoltarea noastra ca fiinte umane/necesitatea pastrarii relatiilor sociale stranse cu oamenii.
Prin activitatea propusa, invatatorul accentueaza urmatoarele aspecte: importanta factorilor de mediu asupra dezvoltarii armonioase a copilului, latura formativ-educativa a unui joc avand conotatiile vietii casnice, argumentele aduse in favoarea jocului de rol, in clasa pregatitoare, viabilitatea lectiei dupa etapa de evaluare, raportul intre termenii ce ii dau lucrarii valoare (corectitudine, concizie, claritate, integralitate), nuantarea demersului educativ, sustinerea lui prin exemple edificatoare.

b) Enumerati trei materiale didactice folosite conform scopului educational si doua forme de organizare a elevilor.
Resursele materiale constau in: plansa tematica, cartonase ilustrate, plastilina adeziva. Fisa jocului de rol (cu notitele despre reguli si etape), tabla si creta colorata se inteleg de la sine.
Prin natura lui dinamica si atractiva, jocul usureaza insusirea cunostintele predate. Instrumentarul este cu atat mai potrivit cu cat copiii sunt inca la varsta gandirii preoperationale. Acesta ii ajuta sa isi fixeze notiunile tratate frontal.
Toata activitatea este organizata in interiorul unui semicerc. Arcul format reprezinta asa-numita scena deschisa publicului care urmareste reprezentatiile, bine schitate in jurul unor itemi semiobiectivi si subiectivi. Dupa caz, in jocul de rol, elevii lucreaza in perechi sau in microgrupuri. 

c) Prezentati doua metode de predare deosebit de utile in context.
Tema este abordabila prin asemenea metode didactice: observatia, explicatia, jocul de rol, exercitiul, expunerea, ciorchinele. Deosebit de utile consideram ca sunt jocul de rol si ciorchinele. Prin prima se da curs ideii centrale, iar copiilor li se da ocazia sa isi prezinte cunostintele si sa se manifeste asa cum sunt ca fiinte in plina formare. Prin cea de-a doua metoda se creeaza oportunitatea de sistematizare a informatiilor valorificate pe durata activitatii scolare. Putem afirma ca aceasta reprezinta momentul de realizare a performantei.

d) Prezentati o metoda de evaluare aplicabila in considerarea competentei mentionate.
Resursele (procedurale si materiale) sunt atuuri la indemana invatatorului, care pot face mai usoara trecerea spre evaluarea sumativa. Restul depinde de tactul cu care acesta anima/coordoneaza fiecare situatie de invatare. In scop evaluativ, se poate folosi cu succes turul galeriei. In cadrul acesteia, spre exemplu, li se cere copiilor sa redea, in tablouri pictate, scena preferata din jocul de rol. Nu este putin lucru sa le vedem reprezentarile mentale in picturi expresive, bogate in sensuri pentru fiecare in parte.
Pe deasupra, se poate folosi si observarea sistematica a comportamentelor elevilor. In sfera evaluarii formative, valoarea ei se subintelege. Ba mai mult decat atat, fiind adusa in discutie la timpul potrivit, aceasta isi etaleaza atributele, unele cu putere (auto)corectiva etalata intr-un context de comunicare constructiva.

e) Motivati valoarea activitatii prin care se formeaza/dezvolta abilitatea de transmitere a unor informatii.
Jocul de rol supune atentiei simularea unei situatii reale, intitulata In vizita.
Intrand in pielea personajelor ‒ gazde si musafiri ‒, scolarii: exerseaza diferite tehnici de comunicare ‒ (in)formala, (non)verbala ‒ si tehnici de autocontrol, se manifesta ca niste gazde/musafiri ce traiesc in plan real o atare experienta, se obisnuiesc sa interpreteze roluri variate, se impulsioneaza reciproc, se (auto)evalueaza, se exprima socio-afectiv, ating latura teatrala a procesului instructiv-educativ.
In paranteza fie zis, micul nostru actor amator se familiarizeaza cu dramatizarile, fapt ce ii niveleaza traseul scolar sub urmatoarele aspecte: intelege valoarea activitatilor interactive si valoarea muncii in grup; isi exprima opiniile pe care le sustine cu argumente pertinente; constientizeaza rolul imaginii de sine; se exprima autentic pe sine; vorbeste corect, clar, coerent si fluent; depaseste mai usor blocajele emotionale; isi mareste puterea de concentrare, isi imbogateste continuu imaginatia; isi imbunatateste
memoria voluntara; reda facil reprezentarile aparute in plan mental; preia/transfera bune practici; isi descopera propriul stil; se (auto)disciplineaza; stie sa reactioneze in diverse imprejurari concrete de viata.
La randul sau, publicul observa ce este (in)corect in comportamentele personajelor aflate in centrul atentiei. Scopul este ca publicul sa discearna intre conduite manifestate de eroi in arcul de cerc si sa le aleaga numai pe cele dezirabile. Aceasta mentiune face trimitere la o disciplina conexa, Dezvoltare personala. Drept care, lectia capata o nuanta interdisciplinara.
Scenariul didactic evidentiaza valentele jocului de rol, prin definitie o metoda activ-participativa si modelatoare de caractere puternice. Pe de o parte, aceasta dinamineaza activitatea si transpune copiii ‒ interpreti si privitori ‒ in lumea teatrului, iar pe de alta parte, aceasta le slefuieste trasaturile morale.
Observam cum actul dramatic contribuie la procesul de formare continua a copilului, dezvoltandu-l armonios si plenar. Conchidem ca sunt tangibile obiectivele vizate: reflectarea universului apropiat in secvente semnificative ce imita divese evenimente din viata particulara, descrierea lor succinta si clara, dovedirea bunelor maniere in varii circumstante.

Elemente de pedagogie scolara (15 puncte)

Redactati un eseu structurat, de circa o pagina, in care sa redati predarea ca activitate de organizare si conducere a situatiilor de invatare.
Orice cadru didactic stie ca predarea reprezinta prima activitate ce pune pe rol procesul de invatamant.
De asemenea, orice cadru didactic stie ca procesul de invatamant este fundamental pentru instruirea si formarea continua a elevului in planul dezvoltarii lui academice si indeosebi a dezvoltarii lui personale.
Este limpede ca, in lipsa predarii, nu pot exista celelalte doua activitati principale: invatarea si evaluarea. Este limpede si ca, din pricina predarii defectuoase, apar imprejurari ce denota carentele cadrului didactic, profesional vorbind. In alta ordine de idei, din cauza predarii defectuoase, elevii nu isi pot insusi informatiile aferente unitatilor tematice in mod corespunzator, drept care nici nu pot isi explica legaturile existente intre continuturi si rezultatele asteptate. Fiind transmise trunchiat sau partial, datele care constituie fundamentul temei cerute potrivit programei scolare raman un simplu scop intangibil.

Triada predare-invatare-evaluare poate lua forma unui cerc, in interiorul caruia circuitul este continuu. Elementele triadei sunt absolut interdependente si susceptibile sa garanteze succesul lectiei, daca, in context, se manifesta profesionalismul cadrului didactic. Se afirma deseori ca reusita lectiei depinde considerabil de tactul cu care profesorul organizeaza si coordoneaza activitatile derivate din procesul de invatamant, derulat in propria clasa. Mai mult decat atat, situatiile reale de invatare, create in considerarea actului de predare, pot fi percepute ca veritabile experiente de invatare. Prin definitie, experienta de invatare are un profund caracter formator, in baza caruia elevul este ghidat spre evaluarea formatoare. Aceasta din urma ii da greutate lectiei, intrucat se stie ca finalitatea procesului instructiveducativ nu consta doar in raspunsul la intrebarea Ce si cat stiu?, ci mai degraba, in raspunsul la intrebarea Ce sunt capabil(a) sa fac eu cu ce si cat stiu?.
Stim ca profesorului ii revine exclusiv activitatea de predare. Pe durata sa organizeaza si conduce diverse situatii de invatare, respectiv transmite un continut informational folosind strategii potrivite si adaptate la caracteristicile clasei si la nevoile sale. In didactica moderna, predarea este centrata pe elev.
De preferinta, profesorul procedeaza in asa fel incat orienteaza actul de predare spre elev, beneficiar direct final. Nevoile si asteptarile lui trebuie sa primeze intotdeauna din motive ce subliniaza dreptul la o educatie oferita pe masura lui, holistic privita. Fiind pus mai presus de profesor in timpul predarii, elevul culege roadele, gratie carora isi mareste bagajul de cunostinte, indispensabil pe traseul educational. El devine oglinda profesorului, in care isi autoanalizeaza comportamentul si competentele.
Spre final, mentionam cateva aspecte despre (auto)evaluarea comportamentului cadrului didactic.
Plastic vorbind, profesorul, privindu-se in oglinda clasei lui, poate afla daca si-a proiectat ori nu lectia in acord cu obiectivele prestabilite. Calitatea actului de invatare – realizat de elev in clasa si acasa – depinde intr-o mare masura de modul in care activitatea de predare a fost organizata, coordonata si incheiata. In fiece context de invatare se reflecta experienta personala si profesionala a cadrului didactic.
Si conduita la fel. Prin ceea ce face si spune direct sau tacit, acesta se exprima pe sine. De asemenea, in fiece moment de reflectie, acesta da curs procesului de (auto)reglare a lectiei. Evaluarea si (auto)evaluarea conduitei cadrului didactic se mai poate realiza verificand si interpretand fisa de asistenta la ore, intocmita de tertele persoane avizate – colegii de breasla si superiorii lui pe scara ierhanica.
   Vrem sa credem ca aceasta tema nu se incheie cu ultima idee enuntata, ci continua in mintea cititorului ca un exercitiu de autoanaliza, avand in fundal scenariile didactice care i-au marcat intreaga activitate la catedra si nu numai. Din fiece secventa se pot retine exemple care sa reprezinte un asa-zis indrumar pentru profesorii aflati in cautarea propriul stil de predare, dar si in cautarea celor mai bune practici de gestionare a clasei.

A. Matematica (15 puncte)

1. Cum 15 kg de piersici si 18 kg de mere cost 177 lei, deducem (impartind la 3) ca 5 kg de piersici si 6 kg de mere costa 59 lei. Cum 8 kg de piersici si 24 kg de mere costa 152 lei, se deduce (impartind la 4) ca 2 kg
piersici si 6 kg mere costa 38 lei. Diferenta de 21 lei provine de la cele 3 kg piersici. Deci, un kg de piersici costa 7 lei si apoi se deduce ca un kg de mere costa 4 lei.

2.  $\left\{\begin{array}{l}3x - 4y = 14\\ 2x + 3y = -2 \end{array}\right.\iff \left\{\begin{array}{l}6x - 8y = 28 \\ -6x -9y = 6 \end{array}\iff \left\{\begin{array}{ll}& -17y =34 \\ 2x +& 3y = -2 \end{array}\right.\right.\iff \left\{\begin{array}{l}x = 2\\ y = -2\end{array}\right.$

3. In triunghiul ACD, unghiurile au 90$°$, 60$°$, si 30$°$. Notand AD = x, deducem AC = 2x si aplicam teorema lui Pitagora. Rezolvand ecuatia aflam x = $8\sqrt{3cm}$ si apoi AC = $16\sqrt{3cm}$. Triunghiul BDC este dreptunghic isoscel, deci BD = 24cm. 
Aria triunghiului ABC  $\frac{\left(\begin{array}{cc}24 +& 8\sqrt{3}\end{array}\right) · 24}{2} = 96 \left(\begin{array}{cc}3 +& \sqrt{3}\end{array}\right) c{m}^{2 }$.
4. Lungimea maxima este chiar diagonala prismei, adica ipotenuza unui triunghi dreptunghic cu catetele de 20 cm si 48 cm. Aplicam teorema lui Pitagora si obtinem 52 cm. 

B. Metodica predarii matematicii/matematicii si explorarii mediului (10 puncte) 

a) Precizati doua mijloace didactice, doua strategii de diferentiere si de individualizare, precum si doua forme de organizare a colectivului de elevi necesare pentru a forma/dezvolta competenta specifica data.
Exemplificativ, intr-o lectie mixta, vedem astfel desfasurarea acesteia: 
In conditiile create, in opinia noastra, adecvat este un instrumentar in care, de baza, sunt ilustratiile si baghetele plusate. In adaos, vin acestea: suporturi de carton multicolor, creioane, suporturi digitale cu inregistrari ale unor corpuri aflate ori puse in miscare in directiile exersate in timpul dirijarii invatarii. Instrumentarul favorizeaza analizatorul vizual, atat de important pentru acumularea si fixarea cunostintelor. Deoarece ne aflam in stadiul operational concret de dezvoltare a inteligentei umane, materialul intuitiv e imperios necesar in orice context. Insa reusita demersului depinde substantial de modalitatea in care invatatorul cauta oportunitati si le fructifica exclusiv in beneficiul elevilor, gandind, pe de o parte, la potentialul grupului, iar pe de alta parte, la nevoile si la particularitatile fiecarui membru.
Ca metode de predare, propunem observatia si exercitiul. Privitor la observatie, mentionam faptul ca elevii sunt familiarizati cu aceasta din vremea in care frecventau gradinita. Atunci, coordonati de educatoare, ei aveau de identificat lucruri, de aflat rostul fiecaruia si de gasit aplicabilitatea in viata de toate zilele. Realizam cat de importanta este atentia acordata in perioada prescolaritatii acestei metode de predare, dublata, fireste, de metoda explicatiei. In principiu, aceasta din urma inlesnea invatarea individualizata, fiindca explicatiile erau date foarte aproape de nivelul de intelegere al copilului, raportat direct la
experientele de viata din mediul cunoscut. Drept dovada, incepand de la varsta prescolara, explicatiile oferite sunt „cantarite” cu masura potentialului bio-psiho-social. In privinta unui posibil mod de utilizare a resurselor procedurale, indicam aceste forme de organizare a efectivul clasei: in echipa si in frontal. Vrem sa le dovedim eficienta in activitatea descrisa dedesubt: 

Invatatorul imparte fise de lucru, iar colectivul clasei, in echipe de cate patru membri. Pentru spargerea ghetii, acesta le cere scolarilor sa efectueze, individual, exercitiul astfel conceput: Desenati un triunghi, iar dedesubt, o linie orizontala. La stanga, desenati o steluta. In timp ce vizeaza urmatoarea etapa, in scop tranzitiv, invatatorul le propune elevilor sa se interevalueze si abia apoi sa verifice modurile in care au rezolvat respectivul exercitiu, iar daca este cazul, sa se corecteze. In etapa de care spuneam, elevilor li se cere sa asocieze elemente grafice asa incat sa obtina formele stilizate ale catorva elemente intalnite
adesea din viata curenta. Pentru a rezolva sarcina, ei trec prin fata unor bancute avand ilustratii expuse, in care se vad obiecte pozitionate conform sintagmelor: in, pe, deasupra, dedesubt, langa, in fata, in spate, stanga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior. In grupurile constituite initial, dupa ce observa reperele/directiile obiectelor, membrii le ordoneaza tinand cont de sintagmele enuntate in prealabil si scriu cuvinteeticheta.
Pe fiecare cuvant-eticheta, ei realizeaza semne grafice corespunzatoare, fapt care inlesneste identificarea lor.

Spre finalul activitatii didactice, stand sub forma de semicerc, elevii dialogheaza despre corpurile observate in viata cotidiana in aceleasi pozitii/directii. Pe firul dialogului sunt chiar conceptele-cheie orientarea in spatiu si miscarea in spatiu. E momentul in care invatatorul adreseaza intrebari de tipul: Cu ajutorul caror semne grafice marcate pe cuvintele-eticheta putem alcatui figuri geometrice plane? S.a.m.d. Raspunsurile trebuie insotite de reprezentarile lor in aer.
Privirile curioase ale copiilor surprinse in timpul observatiei se rasfrang mai tarziu in explicatiile dascalului. Iar explicatiile se continua cu siruri de intrebari ‒ intrebari ale copiilor, formulate din dorinta de a sti tot mai multe despre insusirile obiectelor observate, despre legatura lor cu mediul inconjurator, despre cum pot fi aduse ele in viata obisnuita. In numele educatiei diferentiate, prin raspunuri personalizate, ambele sedimenteaza achizitiile.

Explicatiile sporesc efectul observatiei dirijate, clarifica aspecte contextuale principale, genereaza intrebari in serie, ridica nivelul conversatiei, intretin curiozitatea, se transforma in exercitii practice.
Pe scurt, de vreme ce primesc raspunsurile asteptate si de vreme ce sunt incurajati sa le caute, copiii devin mai interesati de subiect. Tandemul observatie-explicatie genereaza ganduri reflexive in mintile copiilor. Afirmatiile invatatorului raman in memorie. Orice copil curios isi reactiveaza informatiile pentru a le aprofunda, deoarece este educat in spiritul cautarii neobosite de sensuri, de semnificatii, demonstratii si investigatii. Vedem cum psihopedagogia diferentiata ii cultiva, subtil, veleitatile de cercetator. Asa i se cultiva si abilitatile orientate spre metacognitie.

b) Elaborati doi itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor obiectivi, si doi itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor semiobiectivi, aplicabili in evaluarea formarii/dezvoltarii acelei competente.
In cea de-a doua parte a lucrarii, elaboram doi itemi din categoria celor obiectivi si doi itemi din categoria celor semiobiectivi. Intorcandu-ne la activitatea descrisa, ne reamintim la ce anume se refera acestia.

In momentul verificarii exercitiului dat, se formuleaza urmatoarele patru afirmatii, la care elevii raspund prin cuvintele Corect sau Incorect.
→  Linia orizontala este desenata sub triunghi. 
→  Linia orizontala este nemarginita la ambele capete. Ceea ce inseamna ca ea nu se mai poate trasa inspre partile laterale, adica spre stanga si spre dreapta.
→  In stanga triunghiului vedem o steluta.
→  Triunghiul are o linie ondulata.

Treceti prin fata ilustratiilor expuse cu banci. Observati obiectele asezate in asa mod incat sa intelegeti usor ca este vorba despre urmatoarele repere spatiale: deasupra, dedesubt, in fata, in spate, orizontal, vertical, stanga, dreapta, interior, exterior. Regrupati-le in asa fel incat sa fie in pozitii diametral opuse; de pilda: sus-jos.

Intr-o alta secventa, se adreseaza asemenea intrebari: Cu ajutorul caror semne grafice marcate putem alcatui figuri geometrice plane? Sub ce forma geometrica este decupat cartonasul ce reprezinta cuvantul-eticheta? Etc. 

Ultimul model de itemi se poate deduce din acest exemplu: 
→ De cate patrate, cercuri, triunghiuri si dreptunghiuri aveti nevoie pentru a desena un robot?
→ Cate linii verticale ati identificat in silueta robotului? Dar linii orizontale?
→ Cate linii oblice observati in desen?
Raspundeti in propozitii scurte, in scris sau oral. Spuneti care sunt cei mai importanti pasi necesari de facut pentru a obtine un desen cu un simplu robot. 

In considerarea celor de mai sus, mentionam faptul ca procesul evaluativ consta in diversi itemi, unii fiind cu alegere duala si multipla, iar altii avand spatii de completat cu raspunsuri scurte si cu raspunsuri la intrebari structurate. Negresit, acestia pot contribui la fixarea cunostintelor despre orientarea si miscarea in spatiu, mai ales ca au fost prezentate si in clasa pregatitoare, la nivelul corespunzator varstei.

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2023! Click AICI pentru detalii si comenzi.   

Vezi subiectele si baremele de corectare din anii anteriori ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇ 

Titularizare invatatori 2022: subiecte si bareme de corectare EDU 13.07.2022 

Titularizare invatatori 2021: subiecte si bareme de corectare EDU - 21.07.2021 

Titularizare invatatori 2020: subiecte si bareme de corectare EDU -29.07.2020

Titularizare invatatori 2019: subiecte si bareme de corectare EDU - 17.07.2019