• Titularizare
  • Legislatie Examen Titularizare 2026

Programa titularizare Chimie 2026

PROGRAMA PENTRU CHIMIE

 
A. NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document contine programa de CHIMIE pentru Concursul national de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante/ rezervate in invatamantul preuniversitar.
Programa se adreseaza absolventilor invatamantului superior de specialitate care pot fi incadrati ca profesori de chimie, atat in invatamantul gimnazial cat si in cel liceal, conform Centralizatorului privind disciplinele de invatamant, domeniile si specializarile, precum si probele de concurs, valabil pentru incadrarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar. Continutul si competentele programei sunt elaborate astfel incat sa raspunda schimbarilor impuse de noua abordare curriculara a proiectarii si a realizarii activitatilor didactice, ele fiind concepute in conformitate cu abordarea curriculara de tip sistemic.
Programa raspunde cerintelor profilului absolventului de invatamant superior, care urmeaza sa fie incadrat pe un post didactic, specialitatea CHIMIE, in invatamantul preuniversitar. Acest profil presupune cunoasterea continuturilor stiintifice fundamentale si a tendintelor noi in evolutia disciplinei de invatamant CHIMIE, aplicarea noilor directii ale didacticii generale si ale didacticii predarii-invatarii-evaluarii CHIMIEI. De asemenea, presupune probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice, demonstrarea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii actului educational. Astfel, programa pentru concurs contine:
• teme de specialitate: chimie generala si anorganica, chimie organica;
• teme de didactica disciplinei chimie.
Tematica de specialitate cuprinde teme din curricula invatamantului universitar deoarece se pleaca de la premisa ca profesorul din invatamantul preuniversitar trebuie sa demonstreze o cunoastere mai vasta decat cea referitoare la continuturile programelor scolare din invatamantul preuniversitar.
Temele de didactica a disciplinei urmaresc, in special, aplicarea didacticii generale in proiectarea si realizarea activitatilor specifice proceselor de predare, invatare si evaluare la chimie, precum si determinarea interrelatiilor complexe dintre aceste procese si furnizarea de instrumente coerente de actiune educationala. 

Vezi produse dedicate profesorilor, dar si teste distractive pentru lucrul la clasa cu elevii. 

B. COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE 

Competentele cadrului didactic vizate pentru Concursul national de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante/ rezervate in invatamantul preuniversitar la disciplina CHIMIE, competente pe care profesorul trebuie sa si le dezvolte si sa le probeze pe parcursul activitatii didactice sunt:
1. Asimilarea conceptelor, principiilor, teoriilor fundamentale ale chimiei si demonstrarea rigorii intelectuale a propriei cunoasteri stiintifice prin utilizarea adecvata a acestora in contexte variate.
2. Proiectarea demersului didactic la disciplina chimie cu realizarea conexiunilor intra-, inter-, multi- si/sau transdisciplinare.
3. Adecvarea strategiilor didactice la continuturile specifice pentru a construi demersuri didactice interactive, stimulative, de cooperare, in scopul cresterii eficientei rezultatelor activitatii didactice.
4. Selectarea continuturilor din programa scolara pentru ca elevii sa-si formeze/dezvolte competentele generale si specifice disciplinei chimie.
5. Manifestarea creativitatii prin adaptarea demersurilor didactice la particularitatile de varsta/ la specificul dezvoltarii intelectuale a elevilor.
6. Diversificarea strategiilor evaluative si alternarea metodelor, tehnicilor si instrumentelor traditionale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare) in scopul reglarii permanente a demersului educational. Valorificarea rezultatelor evaluarii in scopul optimizarii procesului instructiv-educativ.
7. Manifestarea unei conduite autoreflexive asupra nivelului si stadiului pregatirii profesionale in raport cu exigentele formulate pentru cariera didactica.

C. TEMATICA DE SPECIALITATE
C1. CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA
1. Structura atomului. Numere cuantice. Element chimic. Izotopii si utilizarile lor.
2. Tabelul periodic al elementelor. Legea periodicitatii. Corelatii intre structura invelisului electronic, pozitia in Tabelul periodic si proprietati ale elementelor.
3. Interactiuni intre atomi, ioni si molecule. Tipuri de legaturi chimice. Retele cristaline.
3.1. Legatura ionica. Compusi ionici. Retele ionice. Energia de retea. Ciclul Haber-Born. Proprietati fizice ale solidelor ionice.
3.2. Legatura covalenta. Molecule. Modelul legaturii prin perechi de electroni. Structuri Lewis. Delocalizarea electronilor. Conceptul de rezonanta. Hibridizare sp3, sp2, sp. Metoda orbitalilor moleculari. Caracteristicile legaturii covalente: ordin de legatura, lungimea legaturii, energie de legatura, polaritatea legaturii. Retele atomice: diamant, grafit. Legatura covalent-coordinativa. Combinatii complexe.
4. Forte intermoleculare. Retele moleculare. Proprietati fizice.
5. Dizolvarea. Factorii care influenteaza dizolvarea substantelor. Solutii. Proprietatile solutiilor. Clasificarea solutiilor dupa diferite criterii. Concentratia solutiilor. Solubilitatea substantelor. Clasificarea substantelor dupa solubilitate. Coeficient de solubilitate. Factorii care influenteaza solubilitatea substantelor. Cristalohidrati.
6. Starea gazoasa. Parametrii care caracterizeaza starea gazoasa. Ecuatia de stare a gazelor perfecte. Volumul molar. Densitatea gazelor. Amestecuri de gaze. Legea lui Dalton.
7. Echilibrul chimic. Legea actiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care influenteaza deplasarea echilibrului chimic. Echilibre in sisteme omogene gazoase si lichide. Echilibre in sisteme eterogene.
8. Reactii cu transfer de electroni. Stabilirea coeficientilor in ecuatiile reactiilor redox. Potential de electrod. Potential redox standard. Ecuatia lui Nernst. Pile electrice: acumulatorul cu plumb, pila Daniell, pila Leclanché. Electroliza - metoda de obtinere a substantelor simple si compuse. Legile electrolizei. Coroziunea si protectia anticorosiva.
9. Reactii cu transfer de protoni. Teoria protolitica a acizilor si bazelor; Ka, Kb, pKa, pKb. Produsul ionic al apei. Reactia de neutralizare. Curbe de titrare pentru acizi monoprotici si baze monoprotice: acid tare cu baza tare, acid tare cu baza slaba, acid slab cu baza tare. Hidroliza sarurilor. Constanta de hidroliza. pH-ul solutiilor de acizi monoprotici, baze monoprotice, saruri. Solutii tampon.
10. Reactii cu formare de combinatii complexe. Numere de coordinare (2, 4, 6) si geometrii de coordinare. Izomeria compusilor coordinativi (izomeria de hidratare, izomeria de coordinare, izomeria de ionizare, izomeria de legatura, izomeria geometrica). Spectre electronice - Legea Lambert-Beer (forma liniara).
11. Notiuni generale de termodinamica chimica: energie interna, entalpie, entropie, energie libera Gibbs. Variatia de energie interna, variatia de entalpie, variatia de entropie si variatia energiei libere Gibbs care insotesc reactiile chimice si unele fenomene fizice. Legile termochimiei. Variatia energiei libere Gibbs – criteriu de spontaneitate a reactiilor chimice.
12. Notiuni generale de cinetica chimica: teoria ciocnirilor, viteza de reactie, molecularitate, ordin de reactie. Factorii care influenteaza viteza de reactie. Cinetica reactiilor simple (n = 0, 1, 2). Timp de injumatatire.
13. Metale. Metode generale de obtinere a metalelor. Stari de oxidare ale metalelor s, p, d. Variatia stabilitatii starilor de oxidare in grupe. Compusi ai metalelor. Proprietatile fizice si chimice generale ale metalelor. Proprietatile fizice si chimice generale ale aliajelor.
13.1. Aluminiul – obtinere, proprietati si utilizari. Compusi ai aluminiului: AlCl3, Al(OH)3, Al2O3 – structura, proprietati.
13.2. Cuprul – obtinere, proprietati si utilizari.
13.3. Fierul – obtinere, proprietati, utilizari.
14. Metale alcaline (litiul, sodiul, potasiul) si metale alcalino-pamantoase (magneziul, calciul, bariul): caracterizare generala, obtinere, proprietati fizice si chimice. Compusi ai metalelor alcaline si alcalino-pamantoase: compusi cu oxigen, halogenuri, hidruri, hidroxizi, azotati, sulfati, carbonati si hidrogenocarbonati - obtinere, proprietati, utilizari.
15. Nemetale. Metode generale de obtinere a nemetalelor. Stari de oxidare ale nemetalelor. Proprietatile fizice si chimice generale ale nemetalelor.
15.1. Hidrogenul - stare naturala, obtinere, proprietati, utilizari.
15.2. Carbonul – stare naturala, alotropie, proprietati. Stare naturala, obtinere, proprietati, utilizari pentru: oxizii carbonului (CO, CO2), acidul carbonic, saruri ale acidului carbonic.
15.3. Azotul – proprietati, utilizari. Oxizi ai azotului (N2O, NO, N2O3, NO2, N2O4, N2O5). Amoniacul, saruri de amoniu (clorura, carbonat, hidrogenocarbonat, azotat, sulfat), acidul azotic, acidul azotos si saruri ale acestor oxiacizi – obtinere, proprietati, utilizari.
15.4 Oxigenul - stare naturala, alotropie, obtinere, proprietati. Apa-stare naturala, proprietati. Apa oxigenata - obtinere, proprietati, utilizari.
15.5 Sulful – stare naturala, alotropie, proprietati. Obtinere, proprietati, utilizari pentru: oxizi ai sulfului (SO2, SO3), acidul sulfhidric, acidul sulfuros, acidul sulfuric si saruri ale acestora.
15.6. Halogenii – caracterizare generala, obtinere, proprietati fizice si chimice. Obtinere, proprietati, utilizari pentru: hidracizi halogenati, halogenuri, oxoacizii clorului si saruri ale acestora.
16. Poluarea apei, aerului si solului cu agenti anorganici: monoxidul si dioxidul de carbon, oxizi ai azotului, azotiti, azotati si saruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele.
17. Aplicatii si rezolvare de probleme utilizand algoritmi si instrumente specifice chimiei.

D1. BIBLIOGRAFIE PENTRU CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA
1. Atkins W. P., Exercitii si probleme rezolvate de chimie fizica, Editura Tehnica, Bucuresti, 2008.
2. Atkins W. P., Paula J. D., Chimie fizica, Editura Agir, Bucuresti, 2005.
3. Brezeanu M., Cristurean E., Antoniu A., Marinescu D., Andruh M., Chimia metalelor, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1990.
4. Guran C., Bicher M., Berger D., Introducere in chimia anorganica, Probleme fundamentale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.
5. Haiduc I. (coordonator), Chimia anorganica pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
6. Housecroft C. E., Sharpe A. G., Inorganic Chemistry, Pearson, UK, 5th edition, 2018.
7. Nenitescu C. D., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
8. Niac G., Nascu H., Chimia ecologica, Editura Dacia, Cluj, 1998.
9. Shriver D. T., Atkins P. W., Langford C. H., Tratat de chimie anorganica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996.
10. Vladescu L., Echilibre omogene in chimia analitica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.

C2. CHIMIE ORGANICA
1. Legaturi chimice in compusii organici. Hibridizarea atomilor de carbon, azot si oxigen (unghiuri de legatura, lungimi de legatura, geometrie).
2. Efecte electronice (deplasari de electroni) in moleculele organice. Efecte inductive. Efecte electromere. Conjugarea. Aromaticitatea. Influenta efectelor electronice asupra aciditatii si bazicitatii compusilor organici.
3. Determinarea structurii compusilor organice prin metode spectroscopice (spectroscopie in ultraviolet si vizibil UV-Vis, spectroscopie in infrarosu IR, spectroscopie de rezonanta magnetica nucleara de proton 1HRMN si de carbon 13CRMN, spectroscopie de masa MS).
4. Tehnici de purificare a compusilor organici pe baza caracteristicilor fizice (recristalizarea, distilarea, sublimarea, cromatografia). Tehnici de identificare a puritatii compusilor organici (temperatura de topire, cromatografie in strat subtire).
5. Analiza elementala calitativa si cantitativa.
6. Izomeria de constitutie a compusilor organici. Stereoizomeria compusilor organici. Enantiomeria. Conventia CIP. Conventii: E-Z, R-S, D-L. Izomeria conformationala (conformatiile etanului, butanului, ciclohexanului). Structura compusilor organici cu functiuni simple (hibridizarea atomilor constituenti, unghiuri de legatura, geometrie).
7. Modalitati de reprezentare a structurii compusilor organici.
8. Nomenclatura compusilor organici: hidrocarburi, compusi organici cu functiuni simple, compusi naturali (grasimi, aminoacizi, monozaharide, dizaharide si polizaharide):
I.U.P.A.C. si denumiri uzuale.
9. Tipuri de reactii in chimia organica. Disocierea legaturilor chimice. Specii electrofile, nucleofile si radicalice. Stabilitatea intermediarilor in reactiile chimice (carbocationi, carbanioni si radicali).
10. Mecanisme de reactie in chimia organica: substitutia radicalica la atomul de carbon hibridizat sp3, substitutia electrofila la compusii aromatici, substitutia nucleofila unimoleculara si bimoleculara la atomul de carbon hibridizat sp3, substitutia nucleofila aromatica, substitutia nucleofila la acil, aditia radicalica, aditia electrofila, aditia nucleofila, eliminarea unimoleculara.
11. Hidrocarburi saturate: surse naturale, proprietati fizice si reactii ale acestora.
12. Hidrocarburi nesaturate: metode de obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
13. Hidrocarburi aromatice: surse naturale, proprietati fizice si reactii ale acestora.
14. Compusi halogenati: obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
15. Compusi hidroxilici (alcooli si fenoli): obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
16. Compusi organici cu azot (amine, nitroderivati): obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
17. Compusi carbonilici: obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
18. Compusi carboxilici: obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora.
19. Derivati functionali ai acizilor organici. Esteri, amide, nitrili, cloruri acide, anhidride acide: metode de obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora. Interconversia grupelor functionale.
20. Aminoacizi, peptide si proteine: clasificare, structura, obtinere, proprietati fizice si reactii ale acestora, reactii de identificare. Denaturarea proteinelor. Actiune si importanta biologica.
21. Zaharide. Monozaharide: Glucoza si fructoza: stare naturala, obtinere, structura, proprietati fizice si reactii ale acestora, utilizari. Importanta biologica.
22. Dizaharide: maltoza, celobioza, zaharoza: obtinere, structura, proprietati fizice si reactii ale acestora, utilizari. Importanta biologica.
23. Polizaharide: amidon, celuloza, glicogen – structura, stare naturala, proprietati fizice si reactii ale acestora, utilizari. Importanta biologica.
24. Grasimi. Clasificare. Proprietati fizice si reactii ale acestora, utilizari. Importanta biologica.
25. Sapunuri si detergenti. Clasificare. Sinteza. Mod de actiune.
26. Medicamente: acidul acetilsalicilic, salicilatul de metil, paracetamolul, benzocaina, ibuprofenul. Structura, obtinere, importanta. Vitamine: vitamina A, vitamina B1, vitamina C. Surse naturale. Importanta biologica.
27. Polimeri naturali, artificiali si sintetici. Clasificare, sinteza: polimerizare, copolimerizare, policondensare. Utilizari.
28. Combustibili. Metan, butan, benzine, motorine. Biocombustibili. Cifra octanica, cifra cetanica, caldura de combustie.
29. Heterocicluri cu importanta biologica-imidazol, indol, purine (adenina si guanina) pirimidine (citozina, uracilul, timina) - structura, proprietati fizice, caracter acido-bazic.
30. Nucleozide, nucleotide si acizi nucleici: structura si importanta biologica.
31. Aplicatii si rezolvare de probleme utilizand algoritmi si instrumente specifice chimiei.

D2. BIBLIOGRAFIE PENTRU CHIMIE ORGANICA
1. *** Organicum, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982.
2. Avram M., Chimie Organica (vol. I si II), Editura Academiei, Bucuresti, 1983/ Editura Zecasin, Bucuresti, 1994.
3. Balaban A., Banciu M., Pogany I., Aplicatii ale metodelor fizice in chimia organica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983.
4. Bruice P. Y. Organic Chemistry, Eighth Edition, Editura Pearson, 2016.
5. Cercasov C., Baciu I., Ciobanu A., Nicolae A., Popa E., Zavoianu D., Popovici D., Chimie organica pentru perfectionarea profesorilor (vol. I si II), Editura Universitatii, Bucuresti, 2001- 2002.
6. Clayden, J, Warren, S. Greeves, N., Organic Chemistry, Editura Oxford University Press Academ, 2012.
7. Hubca Gh., Lupu A., Cociasu A., Biocombustibili: Biodiesel, Bioetanol, Sun-Diesel, Editura Matrix, Bucuresti, 2008.
8. Iovu M., Chimie organica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
9. Manualele de Chimie clasele VII-XII in vigoare.
10. Nenitescu C. D., Chimie organica (vol.I, II), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
11. Rosca S., Introducere in chimia organica. Bazele teoretice ale chimiei organice, Editura Fast -
Print, Bucuresti, 1997.
12. Schiketanz I., Badea F., Chimia organica prin probleme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989.

E. TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI SI METODICA PREDARII CHIMIEI
I. Elemente de curriculum
1. Conceptul de "curriculum". Taxonomii ale tipurilor de curriculum. Componentele curriculumului national: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferentiat, curriculum la decizia scolii), programe scolare. Manuale scolare, auxiliare didactice. Alti termeni de referinta ai curriculumului national: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Competentele predarii-invatarii-evaluarii la disciplina de concurs. Competente generale, competente specifice. Corelarea componentelor structurale ale programei scolare: competente generale – competente specifice – continuturi – activitati de invatare.
3. Proiectarea activitatii didactice: planificare calendaristica, proiectarea unitatii de invatare. Proiectarea curriculum-ului la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/ optional ca disciplina noua.
II. Desfasurarea activitatiilor didactice la disciplina CHIMIE
1. Metode didactice specifice disciplinei CHIMIE (relevanta, functii, complementaritate, taxonomie, caracterizarea metodelor de invatamant traditionale, moderne/centrate pe elev, exemplificarea utilizarii la disciplina de concurs).
2. Demersuri creative in metodologia didactica: abordarea euristica, invatarea prin descoperire, invatarea prin problematizare, invatarea prin cercetare, invatarea prin cooperare.
3. Forme de organizare a activitatii didactice: clasificare, caracterizare, avantaje/dezavantaje si limite.
4. Mijloacele de invatamant (concept, modalitati de integrare in procesul de predare-invatare- evaluare, functii, tipuri de mijloace de invatamant si caracteristicile lor, mijloace tehnice de instruire).
III. Elemente de evaluare educationala
1. Relatia dintre curriculum si evaluare - efecte educationale. Scopul evaluarii educationale. Etapele procesului de evaluare. Functiile generale si specifice ale evaluarii performantelor elevilor. Strategii/moduri si tipuri de evaluare.
2. Metode de evaluare a rezultatelor scolare: metode „traditionale” si metode „complementare”. Relatia dintre metoda si instrumentul de evaluare.
3. Testul docimologic – instrument de evaluare (concept, tipologie, proiectare, administrare, diseminarea rezultatelor).
4. Tipologia itemilor (definitie, clasificari, caracteristici, reguli de proiectare, modalitati de evaluare si de notare, avantaje si dezavantaje/limite in proiectare si in utilizare).
5. Calitatile instrumentelor de evaluare. Matricea de specificatii si rolul acesteia in proiectarea instrumentelor de evaluare.
6. Elemente de deontologie in procesul de evaluare. Factori generativi ai distorsiunilor in procesul evaluarii educationale. Erori in evaluare si notare. Calitatile evaluatorului.
IV. Informatizarea si invatarea multimedia.
1. Tehnicile informationale computerizate, instruirea asistata de calculator si invatarea multimedia.
2. Eficientizarea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii in construirea unor medii active de instruire.
3. Organizarea si desfasurarea procesului didactic online, hibrid sau la distanta, adaptarea metodelor de predare si evaluare, utilizarea platformelor educationale, a aplicatiilor software si a echipamentelor hardware.

F. BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI SI METODICA PREDARII CHIMIEI
1. ***Curriculum National pentru clasele VII-XII.
2. ***Ghid de evaluare la chimie, Ministerul Educatiei Nationale, Bucuresti, 1999.
3. *** Ghid metodologic–Aria curriculara matematica si stiinte-liceu, Editura Aramis, 2002.
4. ***Manualele alternative de chimie pentru clasele VII-XII, cuprinse in Catalogul manualelor scolare valabile in invatamantul preuniversitar, in anul scolar in care se sustine concursul.
5. *** "Programul National de Dezvoltare a Competentelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)", MEN – CNCEIP, Bucuresti, 2008.
6. Cerghit I., Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
7. Chiriac A., Isac D., Iagher R., Isacu M., Pitulice L., Formare initiala si continua la chimie, Editura Mirton, Timisoara, 2002.
8. Chiriac V., Isac D., Pitulice L., Dascalu D., Autoevaluarea prin experimente de chimie anorganica, Editura Mirton, Timisoara, 2002.
9. Ciomos F., Bocos M., Suporturi pentru predarea si invatarea chimiei, Editura Presa Universitara, Cluj, 2000.
10. Cozma D. G., Pui A., Elemente de didactica chimiei, Editura Spiru Haret, Iasi 2003.
11. Fatu S., Didactica chimiei, Editura Corint, Bucuresti, 2003.
12. Landsheere G., Evaluarea continua a elevilor si examenele, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975.
13. Naumescu A., Bocos M., Didactica chimiei – de la teorie la practica, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004.
14. Oprea C. L, Strategii didactice interactive, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2007.
15. Pitulice L., Chiriac A., Isac D., Iagher R., Isacu M. Didactica chimiei, Editura Mirton, Timisoara, 2006.
16. Stoica A., Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro-Gnosis, Bucuresti, 2001.
17. Sunel V., Ciocoiu I., Rudica T., Bicu E., Metodica predarii chimiei, Editura Marathon, Iasi, 1997.