Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Un proiect editorial realizat de
PortalInvatamant.ro

Un proiect editorial realizat de PortalInvatamant.ro



Subiecte titularizare educatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare invatatori 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare engleza 2022: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare educatie fizica si sport: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare limba si literatura romana: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare religie ortodoxa: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare matematica 2022 - Profesori: Modele de teste REZOLVATE Subiecte titularizare biologie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare geografie: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare istorie: Modele de teste REZOLVATE 2022 Subiecte titularizare muzica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare psihopedagogie speciala: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare Educatie sociala: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare franceza: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Arte Vizuale: Model de test oficial EDU - Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Subiecte titularizare Consiliere Psihopedagogica: Model oficial de test EDU Subiecte titularizare Chimie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Economie: Modele de teste oficiale EDU Subiecte titularizare Fizica: Model de test EDU Subiecte titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba germana moderna: Model de test EDU Subiecte titularizare Educatie fizica si Sport - Antrenori 2022: Model de test EDU Subiecte titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare: Model de test EDU Subiecte titularizare Psihologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Economic, administrativ, posta: Model de test EDU Subiecte titularizare Kinetoterapie: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura latina: Model de test EDU Subiecte titularizare Limba si literatura spaniola: Model de test EDU Subiecte titularizare Mecanica: Model de test EDU Subiecte titularizare Protectia mediului Profesori: Model de test EDU Subiecte rezolvate metodica titularizare matematica - Invatatori 2022 Subiecte titularizare Comert Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Alimentatie publica Profesori: Model de test EDU Subiecte titularizare Asistenta medicala generala - Maistri instructori: Model de test EDU Subiecte titularizare Sociologie: Model de test EDU Subiecte titularizare Turism si Servicii: Model de test EDU
Programa titularizare pentru educatori 2022 Programa titularizare pentru invatatori 2022 Programa titularizare Limba si literatura engleza 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport 2022 Programa titularizare Limba si literatura romana 2022 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul I Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul II ANEXA NR. 2 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 Metodologie Titularizare 2022-2023: Capitolul III Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul V Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul VIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul IX Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul X Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XI Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIII Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XIV Metodologie Titularizare 2022 - 2023: Capitolul XV ANEXA NR. 1 Metodologie Titularizare 2022 – 2023 ANEXA NR. 3 Metodologie Titularizare 2022 - 2023 ANEXA NR. 4 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 5 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 6 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 7 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 8 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 9 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 10 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 11 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 12 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 13 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 14 Metodologie Titularizare 2022-2023: Modele de cereri ANEXA NR. 15 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 16 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 17 Metodologie Titularizare 2022-2023 ANEXA NR. 18 Metodologie Titularizare 2022-2023 Calendar Titularizare 2022-2023: ANEXA NR. 19 la Metodologie ANEXA NR. 20 Metodologie Titularizare 2022-2023 Programa titularizare Religie ortodoxa 2022 Programa titularizare Matematica 2022 Programa titularizare Biologie 2022 Programa titularizare Geografie 2022 Programa titularizare Istorie 2022 Programa titularizare Educatie muzicala specializata 2022 Programa titularizare Psihopedagogie speciala 2022 Programa titularizare Educatie sociala 2022 Programa titularizare Limba si Literatura Franceza 2022 Programa titularizare Arte Vizuale 2022: Educatie plastica, Educatie vizuala, Educatie artistica Programa titularizare Consiliere Psihopedagogica 2022 Programa titularizare Chimie 2022 Programa titularizare Economie 2022 Programa titularizare Fizica 2022 Programa titularizare Informatica si tehnologia informatiei 2022 Programa titularizare Limba germana 2022 Programa titularizare Educatie fizica si sport - Antrenori 2022 Programa titularizare Filosofie si logica, argumentare si comunicare Programa titularizare Psihologie 2022 Programa titularizare Economic, administrativ, posta 2022 Programa titularizare Kinetoterapie 2022 Programa titularizare Limba si literatura latina 2022 Programa titularizare Limba si literatura spaniola 2022 Programa titularizare Mecanica 2022 - Profesori Programa titularizare Protectia Mediului 2022 - Pofesori Programa titularizare Comert Profesori 2022 Programa titularizare Turism - Maistri instructori 2022 Programa titularizare Alimentatie Publica - Profesori 2022 Programa titularizare Asistenta medicala generala 2022 - Maistri Instructori Programa titularizare Sociologie 2022 Programa titularizare Turism si servicii - Profesori 2022

Subiecte titularizare istorie: Modele de teste REZOLVATE 2022

 

Model de subiect [REZOLVAT] pentru examenul de titularizare din 2022: Istorie 


• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)


A. Cititi, cu atentie, sursa de mai jos:


,,Tratatele din Westfalia (1648) si din Pirinei (1659) pun capat tentativelor hegemonice ale Habsburgilor asupra Europei si lasa cale libera statelor nationale constituite in jurul monarhiilor din Europa occidentala. Decaderea puterii spaniole face ca Franta, iesita in final victorioasa din lupta interminabila dusa impotriva Habsburgilor, sa apara ca prima putere a continentului. Devenite independente ( ) Provinciile Unite se afirma ca principala putere economica din Europa. In sfirsit,
Anglia, timp indelungat sfisiata de conflicte interne (....) si-a facut o reintrare triumfala pe scena europeana, aliindu-se cu Mazarin pentru a da ultimele lovituri Spaniei epuizate.


(Serge Bernstein, Pierre Milza Istoria Europei, volumul IV)


Pornind de la sursa data raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Scrieti o relatie istorie de cauzalitate stabilita intre doua informatii selectate din sursa, precizand rolul fiecareia dintre aceste informatii (cauza respectiv efect) 1 punct
2. Mentionati o cauza a incercarii de instaurare a monarhiei absolutiste in Anglia, la inceputul secolului al XVII-lea si doua consecinte ale acestui fapt pentru Anglia in a doua jumatate a aceluiasi secol. 3 puncte
3. Prezentati o asemanare si o deosebire intre actiunile politice desfasurate in Anglia si Franta intre anii 1640-1690. 4 puncte
4. Prezentati doua consecinte ale aparitiei curentului filosofic iluminist in Europa, in secolul al XVIII- lea. 4 puncte
5. Analizati, prin prezentarea a doua fapte istorice, rolul absolutismului monarhic asupra economiei Frantei, in secolul al XVII-lea. 5 puncte

B. Cititi afirmatia urmatoare:
,,In secolul al lI-lea si al III-lea d.Hr.sub Antonini si Severi, imparati priceputi fac sa domneasca o lunga perioada de pace, apogeu al Imperiului Roman.”


(Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Europei, volumul I)


Argumentati, in aproximativ doua pagini, opinia dumneavoastra referitoare la afirmatia data, prin prezentarea a trei fapte istorice. 13 puncte

Nota: Se puncteaza formularea opiniei, precizarea faptelor istorice si mentionarea a cate doua caracteristici ale fiecaruia, utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia, utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/logice, structurarea argumentarii si respectarea limitei de spatiu. 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare ISTORIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.  


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Elaborati in trei-cinci pagini o sinteza referitoare la evolutia spatiului romanesc in prima jumatate a secolului al XX-lea, avand in vedere:
– mentionarea a unei actiuni politice interne si a unei actiuni politice externe desfasurate in Romania in perioada 1945-1947 si a cate unei cauze specifice fiecareia dintre acestea;
– mentionarea a doua masuri adoptate de statul roman in plan economic in perioada 1949- 1958 si a cate unei consecinte pentru fiecare dintre acestea;
– precizarea a doua actiuni de politica externa ale Romaniei din perioada 1958-1975 si mentionarea unei asemanari si a unei deosebiri dintre acestea;
– mentionarea a doua actiuni ale disidentei romanesti din perioada 1977-1987 si a cate caracteristici ale fiecaruia dintre acestea;
– prezentarea vietii politice din Romania in perioada 1981-1990 si 1991-2000 utilizand pentru fiecare deceniu cate doua fapte istorice.

Nota: Se puncteaza si evidentierea relatiei de cauzalitate, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea sintezei elaborate, respectarea limitei de spatiu.

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Urmatoarele secvente fac parte din programele scolare pentru disciplina istorie:
A.

Competente specifice1.3 Localizarea in timp si spatiu a faptelor si/sau proceselor istorice
Domenii de continut Continuturi si studii de caz
Civilizatia islamica Islamul-credinta, aparitia si expansiunea sa

(Programa scolara pentru disciplina Istorie, clasa a V-a, OMENC nr. 3393 / 28.02.2017)

 

B.

Competente specifice Domenii de continut si continuturi
2.1 Recunoasterea si acceptarea perspectivelor
multiple asupra faptelor si proceselor istorice
2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcatuiesc imaginea unei societati
5.2 Incadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente intrun context cronologic
STATUL SI POLITICA
Regimuri politice in perioada interbelica Probleme de atins: regimuri democratice, fascismul, nazismul, comunismul


(Programa scolara pentru clasa a X-a – Istorie, OMEC nr. 4598 / 31.08.2004)

1. Prezentati activitatea didactica desfasurata pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice din secventa A, avand in vedere:
– precizarea unei metode de predare-invatare;
– exemplificarea utilizarii acestei metode, prin precizarea modului de organizare al clasei, al unei resurse didactice folosite si a doua sarcini de lucru oferite elevilor;
– prezentarea utilizarii metodei didactice „stiu/vreau sa stiu/ am invatat” prin mentionarea a doua caracteristici ale metodei, exemplificarea unei activitati desfasurate de profesor si a unei sarcini de lucru date elevilor, folosind informatii istorice din continuturi.

2. Evaluati competentele specifice din secventa B, avand in vedere:
– proiectarea unui item semiobiectiv si a unui item obiectiv, precizand competenta specifica evaluata si utilizand informatie istorica din Continuturi;
– mentionarea unui avantaj pentru itemul semiobiectiv utilizat si a unui dezavantaj al itemului obiectiv utilizat;
– mentionarea a doua metode de evaluare complementare si a unui avantaj comun al utilizarii acestora.

Nota: Se puncteaza si corectitudinea stiintifica a informatiei istorice utilizate la subpunctele 1. si 2., respectiv raspunsurile corespunzatoare itemilor.

 

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiect pentru examenul de titularizare Istorie 2022 

SUBIECTUL I (30 de puncte)


A.
1. O relatie istorica de cauzalitate stabilita intre doua informatii din sursa este urmatoarea: cauza ,,decaderea puterii spaniole” si efectul ,,face ca Franta sa apara ca prima putere a continentului.

2. Incercarea de instaurare a monarhiei absolutiste in Anglia inceputului de secol XVII a fost pusa in practica de regii din dinastia Stuart. O cauza a acestui fapt a reprezentat-o conflictul dintre regele Carol I Stuart si Parlamentul englez, care avea pretentia de a controla monarhia. Regele a guvernat cativa ani fara Parlament incercand sa impuna supusilor sai un absolutism politic si religios, dar nevoia de bani pentru campaniile militare externe l-a facut sa apeleze din nou la Parlament.Acesta a exprimat fatis critica fata de regimul absolutist prin documentul numit Marea Mustrare(1641), ce avea sa aiba un rol decisiv in declansarea razboiului civil in Anglia.
  O prima consecinta a incercarii de instaurare a monarhiei absolute in Anglia, este reprezentata de instalarea regimului politic al protectoratului de catre Oliver Cromwell. Incepand cu anul 1653, acesta isi ia titlul de lord protector al Angliei, Scotiei si Irlandei, doi ani mai tarziu puterea sa in cadrul acestui regim politic republican, devine aproape absoluta, ca urmare a desfiintarii Parlamentului.
  O a doua consecinta este reprezentata de instalarea in Anglia, la sfarsit de secol XVII a unui regim politic de tip monarhie constitutionala. Acest fapt a fost reglementat prin actul legislativ fundamental numit Declaratia Drepturilor(1689), prin care se fixau in mod clar drepturile si indatoririle poporului si ale noului rege Wilhelm de Orania. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare ISTORIE Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

3. O asemanare intre actiunile politice desfasurate in Anglia si Franta, in intervalul de timp 1640- 1690, este reprezentata de politica religioasa de intarire a catolicismului pusa in practica atat de monarhia engleza cat si de cea franceza. In Anglia, in anul 1685, regele Iacob al II-lea Stuart a incercat sa reinstituie regimul monarhic absolutist. Printre masurile luate de acesta in acest scop, se numara si incercarea de a institui catolicismul ca religie dominanta in regatul sau. Pentru a-si indeplini acest obiectiv monarhul englez a numit in pozitiile de conducere dn administratie, justitie si armata catolici si a incercat sa-si instaleze controlul asupra Bisericii Anglicane. Tot in sprijinul catolicismului, Iacob al II-lea a proclamat Declaratia de Indulgenta, oferind prin acest act libertate religioasa pe tot cuprinsul regatului sau.
  In Franta, in perioada respectiva s-a instituit monarhia absolutista, prin intermediul reprezentantului cel mai de seama al acestei forme de conducere politica, Ludovic al XIV-lea(1643- 1714). Regele Soare a pus in aplicare principiile de conducere absolutiste si in plan religios, urmarind sa instituie catolicismul ca religie dominanta si chiar unica in regatul francez. Astfel, in 1685, Ludovic al XIV-lea revoca prin Edictul de la Fontainebleu, un alt edict, cel de la Nantes, care proclamase din 1598, toleranta religioasa intre catolicii si protestantii francezi. Edictul de la Fontainebleu a conditionat drepturile politice si economice ale supusilor regelui, de convertirea lor la catolicism si a declansat un regim de persecutie asupra hughenotilor. O consecinta a acestui act a fost exodul a numerosi comercianti si meseriasi hughenoti din Franta in urmatoarele decenii.
  In concluzie, asemanarea dintre actiunile politice desfasurate in Anglia si Franta in intervalul de timp 1640-1690 este data de punerea in practica a politicii religioase de impunere a catolicismului ca religie dominanta in fiecare dintre cele doua regate.

4. O prima consecinta a aparitiei curentului filosofic iluminist in secolul al XVIII-lea, in Europa, aparitia si teoretizarea unor noi idei in plan economic. Astfel, economistul scotian Adam Smith introduce prin lucrarea Avutia Natiunilor, conceptele economice de libertate a individului, exprimare a interesului personal si actiunea pe piata a legii cererii si ofertei care sa determine dezvoltarea industriala si comerciala. Ideile lui Smith stau la baza economiei moderne si constituie una dintre cele mai importante contributii aduse acesteia. Un alt economist, francezul Francois Quesnai introduce in economie gandirea fiziocrata. Conform acesteia, sursa bogatiei si a progresului economic este pamantul si agricultura, care trebuie asezata la baza tuturor activitatilor economice.
  O alta consecinta a aparitiei iluminismului in Europa este revolutia franceza. Suma de revolte cu caracter politic, social si economic, revolutia franceza reprezinta unul dintre cele mai importante evenimente din istoria umanitatii. Aceasta s-a declansat in anul 1789 cand Adunarea Starilor Generale(convocata de regele Ludovic al XVI-lea pentru a vota noi impozite) s-a proclamat Adunare Nationala Constituanta sia inceput redactarea unei noi constitutii, cu scopul de a inlatura regimul politic absolutist din Franta. La 14 iulie, inchisoarea Bastilia, simbol al absolutismului politic francez, este atacata de revolutionarii parizieni, acest eveniment marcand in plan simbolic inceputul revolutiei. O luna mai tarziu Adunarea Nationala Constituanta pune in practica ideea unui regim monarhic constitutional prin desfiintarea tuturor privilegiilor feudale si adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si Cetateanului, document ce proclama egalitatea si libertatea cetatenilor francezi. Avantul revolutionar a continuat sa se radicalizeze si in anii urmatori. Astfel, in 1792, armata franceza a aparat la Valmy cuceririle revolutionare impotriva Prusiei conservatoare. Tot in acelasi an, revolutionarii instituie regimul republican. In consecinta regele Ludovic al XVI- lea a fost indepartat de la conducerea Frantei si executat prin ghilotinare la inceputul anului 1793. La finele ultimului deceniu din secolul al XVIII-lea la conducerea Frantei a venit Napoleon Bonaparte, intai ca consul(1799) iar apoi ca imparat(1804). Acesta va declansa o serie de razboaie cu majoritatea puterilor europene, exportand astfel, ideile politice ale revolutiei dincolo de granitele franceze.

5. Absolutismul monarhic a fost un regim politic in care intreaga putere a fost detinuta de persoana monarhului. Exponentul cel mai elocvent al acestui tip de regim a fost Ludovic al XIV-lea(1643- 1715) regele Frantei care a sintetizat absolutismul monarhic prin formula ,, Eu sunt statul”. In plan economic, absolutismul monarhic s-a manifestat prin aparitia doctrinei mercantiliste, teoretizata si pusa in practica de controlorul general al finantelor franceze din timpul lui Ludovic al XIV-lea, Jean Baptiste Colbert. Astfel, acesta a pus in practica masuri de protectionism vamal menit sa incurajeze comertul, productia industriala si agricola din interiorul Frantei. De asemenea, Colbert dorea ca Franta sa acumuleze prin aceste masuri, cantitati mari de aur in economie, fapt vazut ca un mijloc de stabilitate si de intarire a puterii economice franceze. Efectul acestui mod de gandire economic a fost in mare parte unul benefic, care a incurajat productia economica interna si a condus la acumularea unor mari cantitati mari de lichiditati si aur in economia Frantei.
  Un alt eveniment pus in aplicare de absolutismul monarhic, care a avut un rol in plan economic, a fost adoptarea Edictului de la Fontainebleu de catre Ludovic al XIV-lea, in anul 1685. Acest document a revocat edictul de la Nantes din 1598 care instaura principiul tolerantei religioase intre catolicii si protestantii francezi. Prin Edictul de la Fontainebleu, monarhia franceza a conditionat drepturile politice si economice ale hughenotilor francezi de convertirea la catolicism. In plan economic, edictul a avut un impact negativ asupra Frantei, deoarece in deceniile de dupa adoptarea acestuia zeci de mii de mesteri si negustori hughenoti au parasit Fransa, creand un deficit de forta de munca calificata si lipsind statul de o taxe si impozite datorate de negustori.
  In concluzie, rolul absolutismului monarhic asupra economiei franceze din a secolul al XVII-lea a fost pe de o parte unul benefic, daca ne raportam la mercantilismul introdus de Colbert, iar pe de alta parte, unul negativ, daca ne raportam la Edictul de la Fontainebleu. In primul caz, mercantilismul a adus economiei franceze cantitati mari de aur si impozite, prin care regele Soare a putut finanta armata si marina regala in scopul castigarii conflictelor militare si a reusit sa puna in practica constructiile menite sa evidentieze gloria absolutismului regal francez. In cazul Edictului de la Fontainebleu, lucrurile stau exact invers. Din cauza deciziei de a impune catolicismul ca unica religie in regat, zeci si apoi sute de mii de hughenoti meseriasi, negustori sau bancheri pleaca in Olanda, Anglia, Elvetia sau unele principate germane, lipsind statul de resurse umane si economice insemnate.

B.
In secolele II si III, Imperiul Roman atinge apogeul din punct de vedere teritorial, politic, militar
si economic, ca urmare a consolidarii cuceririlor anterioare si a masurilor de politica interna luate de imparatii din dinastiile Antonina si Severa.
  Un prim fapt istoric elocvent din acest punct de vedere este reprezentat de domnia imparatului Traian(98-117). Domnia sa coincide cu apogeul imperiului din punct de vedere territorial. Prin 2 razboaie succesive desfasurate la inceputul secolului al II-lea, Traian aduce in interiorul granitelor imperiale, regatul dac al regelui Decebal. Cuceririle sale teritoriale sunt completate pana la finalul domniei de Mesopotamia si Armenia. In plan intern, imparatul s-a dovedit a fi un administrator capabil si un conducator intelept iubit de popor si respectat de senatori. In plan administrativ, Traian reorganizeaza finantele si justitia si pune in aplicare un vast program de constructii la Roma. Astfel, sub domnia sa portul Ostia este marit, iar in capitala se construieste un forum care-i va purta numele si celebra columna care consemneaza victoria asupra dacilor. Principala consecinta a domniei lui Traian, a fost apogeul teritorial al imperiului si stabilitatea politica pe care a oferit-o acestuia. La moartea sa, in anul 117 stapanirea romana se intindea pe trei continente, din Britania in vest, pana in Siria si Mesopotamia in est.
  Un alt fapt istoric care poate fi invocat pentru aceasta perioada este Constitutio Antoniniana a imparatului Caracalla din anul 212. Datorita acestuia, toti oamenii liberi din imperiu au devenit cetateni romani. Schimbarea de paradigma legislativa survenita odata cu acest edict a cauzat si recunoasterea din punct de vedere juridic a realitatii de stat imperial al Romei, cu orase si cetateni romani in toate teritoriile controlate de Roma. Cauzele adoptarii acestui edict sunt legate in realitate insa, nu de un act de favoare al impaaratului, ci mai degraba de scopul de a spori venitul tezaurului imperial. Pana la momentul 212, cei care nu erau cetateni romani erau scutiti de o buna parte din taxe, lucru care desigur nu a mai fost valabil odata cu intrarea in vigoare a legii fundamentale proclamate de imparatul Caracalla.
  Un ultim fapt istoric este procesul de romanizare desfasurat in perioada secolelor II-III intr-o mare parte din provinciile imperiului. Romanizarea se traducea prin preluarea de catre popoarele cucerite de romani au adoptat obiceiurile, credintele, civilizatia, cultura si limba latina. O cauza importanta a romanizarii a fost politica de colonizare pusa in practica de unii imparati romani. Un exemplu foarte elocvent din acest punct de vedere, este procesul de colonizare desfasurat la ordinul lui Traian, in Dacia. Datorita necesitatii de a exploata cat mai eficient resursele acestei provincii bogate, au fost colonizati aici, cetateni romani din toate colturile imperiului. Efectul acestei colonizari a fost o romanizare rapida si ireversibila a Daciei si formarea unei noi populatiei daco- romana, ce va constitui la randul sau prima etapa din formarea unui nou popor si al unei noi limbi, cea romana. In afara de Dacia, alte provincii puternic romanizate au fost Gallia si Hispania. Romanizarea a avut drept efect pe termen lung formarea de noi popoare si noi limbi, iar pe termen mai scurt, referitor la intervalul cuprins intre secolele II si III ea a oferit imperiului o coeziune culturala si a contribuit la intensificarea legaturilor economice, politice si culturale dintre Roma si provinciile sale.
  Finalmente, prin faptul ca imperiul a fost condus de imparati intelepti si capabili, prin masurile de politica interna incununate de succes dar si printr-un proces de romanizare care a atins in mod profund unele provincii si mai putin altele, secolele II-III pot fi considerate din toate punctele de vedere perioada de apogeu a imperiului roman.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


  Perioada cuprinsa intre 1945 si 1989 coincide in istoria Romaniei cu existenta regimului comunist ca forma de conducere politica. Desi partidul comunist fusese scos in afara legii in perioada interbelica, iar la reintrarea sa in legalitate in 1944 numara un numar de aproximativ 1000 de membri, acesta a devenit in scurt timp principala si ulterior unica forta politica si de putere din statul roman. Explicatia cea mai simpla a acestui aparent paradox este legata de contextul politic si militar traversat de Romania pe parcursul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Astfel, in perioada 1941-1944, sub un regim de dictatura militara condus de Ion Antonescu, Romania a luptat alaturi de Germania nazista pe frontul estic al razboiului din Europa. Ulterior, la 23 august 1944, motivat de iminenta infrangere a Germaniei in fata URSS si a aliatilor sai, regele Mihai a decis scoaterea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea la efortul de razboi al Natiunilor Unite, in speranta redobandirii controlului asupra Transilvaniei de Nord, anexate de Ungaria din 1940. Momentul 23 august 1944, coincide si cu inceputul ascensiunii partidului si implicit a regimului comunist in Romania, proces sustinut sau mai degraba impus de armata sovietica aflata in acel moment in majoritatea statelor est europene. La mai bine de patru decenii de la momentul instalarii regimului comunist in Romania acesta avea sa se prabuseasca in 1989, urmand ca in deceniul urmator tara sa revina treptat la un regim democratic, caracterizat de separatia puterilor in stat, pluripartidism si alegeri libere.
  O actiune politica desfasurata in plan intern in perioada 1945-1947 a fost instalarea primului guvern comunist din istoria tarii. Asadar, la 6 martie 1945, Petru Groza era numit in fruntea noului guvern al Romaniei, compus din partidul comunist si din satelitii acestuia. Cauza principala a instalarii la conducerea tarii a unui guvern comunist lipsit de popularitate si de sustinere populara a fost prezenta armatei rosii pe teritoriul Romaniei si a implicarii abuzive a Moscovei in politica interna a Romaniei. In logica acestui fapt, sovieticii nu au ezitat sa lase de inteles ca perspectiva reintegrarii Transilvaniei in statul roman depinde de instalarea unui guvern favorabil Moscovei si intereselor sale. Ca urmare, imediat dupa instalarea guvernului Groza, administratia Transilvaniei de Nord a fost inapoiata de catre ofiterii armatei sovietice, autoritatilor civile romanesti. In plan politic extern o actiune desfasurata in perioada 1945-1947, a fost semnarea Tratatului de Pace de la Paris din februarie 1947. Prin acest tratat Romania a recunoscut pierderile teritoriale suferite in favoarea URSS in vara anului 1940 si fiind considerat stat invins in razboi a fost obligat la plata unor despagubiri de razboi uriase catre sovietici, in valoare de 300 de milioane de dolari-aur. Singurul aspect pozitiv pentru Romania era restabilirea frontierei romano-maghiare dinaintea razboiului, adica anularea dictatului de la Viena din 1940 si restituirea integrala a Transilvaniei catre statul roman. Cauza deciziilor adoptate si acceptate de Romania prin Tratatul de la Paris din 1947 a fost situatia politica internationala din anii de dupa razboi, care plasa statul roman la est de Cortina de Fier si sub controlul total al URSS. Lipsita de sprijinul anglo-american, Romania nu a putut ridica nici o obiectie cu privire la provinciile romanesti Bucovina si Basarabia si nu a putut obtine nici macar statutul de cobeligerant la razboiul impotriva lui Hitler, statut ce ar fi putut oferi o oarecare legitimitate in cazul respingerii unor anumite conditii ale pacii.
  Dupa indepartare ultimului vestigiu al vechii oranduiri politice la 30 decembrie 1947, regimul comunist devine, dupa abdicarea regelui Mihai, stapan absolut al tarii. In anii urmatori au loc transformari radicale in toate aspectele politice, economice, sociale si culturale ale societatii si statului roman. In plan economic, in 1949 debuteaza procesul de colectivizare al agriculturii. O consecinta a acestuia a fost trecerea proprietatii rurale private in proprietatea statului, transformare ce a avut un impact social si cultural traumatizant asupra satului si a taranului roman, care a fost deposedat abuziv de pamantul sau. La finalul procesului de colectivizare, in 1962, peste 90 la suta din suprafata agricola a tarii se afla in proprietatea statului. O alta masura adoptata de statul roman in plan economic in aceasta perioada a fost decizia plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 1958. Dupa o scurta perioada de limitare a ambitiilor industriale si agricole, decizia din 1958 a reafirmat capacitatea tarii de un efort general de modernizare in care accentul sa fie pus pe dezvoltarea industriei constructoare de masini si a siderurgiei. Principala consecinta a acestui fapt a fost cresterea capacitatii industriale siderurgice, chimice si metalurgice a tarii, iar combinatul siderurgic construit la Galati a semnificat in plan concret efectul ideilor de revenire la ritmul alert al industrializarii fortate a tarii.
  In acelasi an, 1958, Romania desfasoara si primul succes politic in plan extern. Din cauza loialitatii dovedite in timpul revoltei ungare din 1956, precum si a politicii interne care controla societatea indeaproape. Sovieticii hotarasc in 1958, retragerea armatei sovietice din Romania. Asadar, dupa 14 ani de prezenta armata rosie parasea teritoriul statului roman deschizand astfel, perspectivele unei desprinderi fortate din incorsetarea politica, culturala si economica pe care o exercitase pana la momentul respectiv URSS. In deceniul urmator, proaspat instalat ca lider al tarii dupa moartea lui Dej din 1965, Nicolae Ceausescu duce relatiile cu URSS la punctul cel mai vulnerabil, cand condamna la 21 august 1968 invazia trupelor tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia. O asemanare intre cele doua actiuni de politica externa este ca in ambele sunt expuse relatiile Romaniei cu Uniunea Sovietica. Deosebirea este ca acestea au un anumit curs in 1958 si altul in 1968. Astfel, in 1958, sovieticii iau decizia de a retrage armata, fiind convinsi ca Romania nu reprezinta un pericol de abatere de la calea socialista, deoarece este inconjurata de alte tari comuniste si pentru ca iti dovedise loialitatea fata de Moscova, in cadrul evenimentelor prilejuite de revolta din Ungaria din 1956. Un deceniu mai tarziu lucrurile se prezinta intr-o cu totul alta lumina. Critica fatisa fata de invazia din Cehoslovacia a transformat Romania intr-un pericol potential pentru Moscova, reliefand relatiile incordate dintre acestea. Desi divergentele dintre cele doua tari existau deja de cativa ani ele au atins un punct culimant in 1968 si au fost caracterizate de raceala si suspiciune reciproca si in anii urmatori.
  Dupa sfarsitul perioadei de destindere din anii 60, cauzat de principiile expuse de Nicolae Ceausescu in tezele din iulie 1971, au aparut la finele deceniului opt si primele actiuni ale disidentei romanesti impotriva regimului comunist. Un exemplu de actiune disidenta este reprezentat de scrisorile lui Paul Goma din prima parte a anului 1977, prin care cerea respectarea drepturilor omului in Romania si denunta fata de Ceausescu insusi abuzurile infaptuite de temuta Securitate. O caracteristica a actiunii disidente a lui Paul Goma era ca aceasta era inspirata si se raporta la o actiunde disidenta din Cehoslovacia numita Carta 77. Carta 77 cerea de asemenea respectarea drepturilor omului in Cehoslovacia.
  Un alt exemplu de actiune de disidenta a fost cel al Doinei Cornea, lector la Universitatea din Cluj care a fost indepartata de la catedra in 1983 deoarece in cursurile sale folosise texte filosofice occidentale. Intr-o serie de scrisori deschise adresate lui Nicolae Ceausescu intre 1982 si 1989 Doinea Cornea a denuntat starea de umilinta la care fusese adusa populatia de catre conducerea tarii. Dupa protestul in care isi manifesta dezacordul fata de planul de sistematizare al satelor, aceasta a primit domiciliu fortat, care i-a fost ridicat abia in 22 decembrie 1989. O caracteristica a actiunii de disidenta a Doinei Cornea este ca a fost actiunea de disidenta care a atras cel mai mult atentia opiniei publice nationale si internationale asupra nerespectarii drepturilor omului in Romania.
  In deceniul 1981-1990, viata politica din Romania este caracterizata de regimul national-ceausist ajuns la apogeul puterii sale. Astfel, in 1982 Nicolae Ceausescu decide sa lichideze pana in 1990 intreaga datorie externa a tarii, in valoare de 13 miliarde de dolari. Obiectivul a fost in cele din urma atins in primavara anului 1989, dar costurile pentru nivelul de trai al populatiei au fost imense. Folosindu-se de principiul rotatiei cadrelor si inconjurandu-se doar de oameni gata sa-l aprobe in orice clipa, Ceausescu a instituit in anii 80 in Romania un regim politic caracterizat de cultul personalitatii, decizii haotice in economie fara consultarea nimanui, promovarea membrilor familiei in functii cheie din conducerea statului si scufundarea, la propriu chiar, in bezna a tarii. Un alt fapt istoric care reliefeaza izolarea si regresul Romaniei din anii 80 este dat de izolarea diplomatica in care se gasea tara in anii respectiv. Ca urmare a politicii sale sistematice de incalcare a drepturilor omului Statele Unite ale Americii s-au indepartat de Romania, iar Ceausescu a ales sa renunte in 1988 la clauza natiunii celei mai favorizate de care tara beneficia inca din 1975 si care fusese pana la in acel moment factorul practic al relatiilor bune dintre Romania si SUA de la finele anilor 60 si inceputul anilor 70.
  Dupa indepartarea lui Nicolae Ceausescu in decembrie 1989 si victoria revolutiei romane, regimul comunist s-a prabusit. Principala caracteristica a vietii politice romanesti din deceniul care a urmat dupa revolutie a fost revenirea la regimul democratic si la principiile sale de separatie a puterilor in stat, respectarea a drepturilor si libertatilor cetatenesti si trecerea la economia de piata. Astfel, in 1991, s-a adoptat o noua Constitutie a Romaniei care legitima revenirea la democratie, instituia separatia puterilor in stat ca principiu ce sta la baza functionarii sistemului politic, proclama drepturile si libertatile cetatenesti si instituia pluripartidismul si alegerile libere. Deschiderea fata de valorile politice occidentale s-a manifestat si in plan extern prin semnarea de catre liderii tuturor partidelor parlamentare din Romania a declaratiei de la Snagov din 1995. Prin aceasta, acestia se angajau ca vor depune toate eforturile pentru aderarea si integrarea Romaniei la Uniunea Europeana.
  In concluzie, in perioada de timp cuprinsa intre anii 1945-2000, Romania a traversat in cea mai mare parte un regim politic totalitar comunist, caracterizat de monopartidism, centralizare si planificare economica, desfiintarea proprietatii private, cenzura, represiune, cult al personalitatii, industrializare fortata si multe alte aspecte ce nu pot fi enumerate aici. La finele anului 1989, regimul comunist romanesc s-a prabusit, iar in ultimul deceniu al secolului XX, tara a revenit la valorile democratice si la drumul de conectare la valorile occidentale instituit in spatiul romanesc de generatia pasoptista si intrerupt brutal dupa finalul celei de-a doua conflagratii mondiale. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare ISTORIE Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 


1. O metoda de predare invatare potrivita pentru formarea si dezvoltarea competentei specifice din secventa A este demonstratia. Aceasta metoda poate fi pusa in practica in felul urmator:
– clasa va fi organizata de profesor in mod frontal, adica elevii vor lucra individual.
– resursa didactica folosita de elevi va fi harta istorica
– sarcinile de lucru ale elevilor vor fi urmatoarele: prima dintre ele, sa identifice pe harta istorica trei continente pe care s-a raspandit religia islamica in primul mileniu. Cea de-a doua sarcina va presupune identificarea a trei tari care au ramas islamice pana astazi si a unei tari europene care a fost aflata sub controlul islamic timp de mai multe secole. Raspunsurile asteptate in cazul primei sarcini sunt Asia, Africa si Europa, iar in cazul celei de-a doua sarcini, raspunsul asteptat este Spania.
Metoda stiu/vreau sa stiu/am invatat are urmatoarele caracteristici
– prezinta avantaje tipice pentru invatarea prin descoperire oferind elevilor prilejul de a identifica si sistematiza cunostintele pe care le au deja si cele pe care doresc sa le obtina
– reprezinta o metoda buna de fixare a cunostintelor, prin faptul ca organizeaza eficient informatia detinuta si cea care urmeaza sa fie asimilata.
In aplicarea la clasa a acestei metode profesorul se poate implica in orientarea si descoperirea intrebarilor pe care elevii le-ar putea avea sau a informatiilor noi pe care ar dori sa le aiba fata de continutul istoric legat de religia islamica si care trebuiesc organizate si sistematizate la rubrica vreau sa stiu. Astfel, profesorul poate adresa intrebari legate de explicarea anumitor termeni specifici religiei islamice, precum imam, moschee, ramadan etc.
O sarcina de lucru oferita elevilor in cadrul acestei metode poate fi sa identifice utilizand harta istorica orasul si tara in care se afla moscheea Hagia Sofia, fosta biserica crestina inainte de anul 1453. Raspunsul asteptat este: orasul Constantinopol (astazi Istanbul), Turcia.

2. Proiectarea itemului semiobiectiv Competenta evaluata
5.2 Incadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente intrun context cronologic
2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcatuiesc imaginea unei societati
Item semiobiectiv cu completare de spatiu lacunar
a. Regimul politic de extrema dreapta instituit in Germania in ianuarie 1933 poarta numele de........
b. Prima tara din lume care a instituit un regim politic comunist a fost.......
c. Conducatorul Italiei fasciste a fost..........
d. Regimul democratic a rezistat in Romania interbelica pana in anul.......
Raspunsuri asteptate: a. nazism, b. URSS/Rusia Sovietica c.Benito Mussolini d.1938

Item obiectiv cu alegere duala
Competenta evaluata
2.1 Recunoasterea si acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor si proceselor istorice
2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcatuiesc imaginea unei societati
a. Regimul politic comunist a sustinut in plan economic planificarea si centralizarea de la
centru.
b. Fascismul italian a defiintat proprietatea privata din Italia interbelica
c. Marea Britanie si-a pastrat regimul politic democratic pe intreaga durata a perioadei
interbelice.
d. Doctrina rasiala de superioritate a rasei arienilor este specifica regimului nazist.
Raspunsuri asteptate a. A, b. F, c. A, d. A

Un avantaj al itemului semiobiectiv utilizat este ca nu permite ghicirea raspunsurilor.
Un dezavantaj al itemului obiectiv folosit este ca nu poate fi folosit doar acest tip de item intr-un test deoarece nu poate evalua cu fidelitate procesele mentale complexe precum analiza sau sinteza.
Doua metode de evaluare complementare sunt portofoliul si proiectul. Un avantaj comun al utilizarii acestora este ca permit evaluarea de catre profesor a capacitatii de documentare si informare si de a indeplini integral o sarcina de lucru ce presupune investitie de timp si efort intelectual constant si pe o durata mai mare de timp. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare ISTORIE Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2022! Click AICI pentru detalii si comenzi.